Florin Tănăsescu
Refractari mai suntem! Nerecunoscători, chiar. Unii! Păi, cineva acolo „sus” ne iubește, iar gura unora- slobodă – bârfește. Răi mai suntem, dacă nu înțelegem că sub ochii noștri se construiește o țară. Ea se va numi, cel mai probabil, Colonia România. Că doar n-aţi crezut în abureala cu „România onestă”!
Pentru asta, cineva de „sus” – asta însemnând mai mulți – gândesc (pardon, muncesc) pentru binele nostru.
Fiindcă, în caz că nu știați pe ce lume trăiți, acum ia naștere pădurea. Tot aşa, azi se nasc izvoarele pentru prima dată. La timpul prezent se „nasc ogoarele”. Deci, agricultura!
Nerecunoscător popor – o parte, firește – dacă nu simte și dacă nu trăiește fiorii facerii nației numită Colonia România.
Anti și împotrivă la tot ce fac cei de „sus” suntem, de parcă vorba aia, am ţine cu ursul!
Pro unor idei care nu fac decât să ne destrame şi să incite la ură, asta suntem. Unii, fireşte!
Păi, domnule Ioan – Aurel Simion Pop, preşedinte de academie, aţi fost conştient când aţi zis: „Cine mai suntem noi, oameni buni? Ne dizolvăm încet, în acidul turnat de «sus», de niște iresponsabili, impostori cu CV-uri pompoase, proști cu aere sau vânzători de neam”?
Cum proşti, că doar au diplome şi chiar liceul (aproape) terminat. Cine toarnă acid, când avem parte de cadouri numite „pachete de austeritate”? Şi ce jignire: să-i cataloghezi pe cei de „sus” drept „iresponsabili”!
Colonia România nu se naşte aşa, într-un mandat, poate în două! E de muncă, nu de comentat de pe tuşă.
Refractari, dacă ne luăm după preşedintele Academiei, care, auziţi vorbe: „Iar acum citesc că geografia și istoria României stau să fie scoase din programa școlară”.
Şi care-i problema, şefu’? Un alt neam este pe cale de-a se naşte – Colonia România!
„Ne otrăvesc mintea, ca să uităm și cine suntem, și cum am ajuns aici, de parcă nu e nimic greșit în a fi pribeag. Fără o identitate clară. Parcă suntem ai nimănui”.
Sunteţi în eroare, domnule preşedinte al Academiei Române! Nu suntem ai nimănui! Suntem fiii ploii, din Colonia România, subordonată… Nu mai zicem cui. Ba, o spunem: oricui!
Deci, tot e ceva. Deci, tot e un început al unei mândrii.
„Noi avem o țară splendidă și nu mai știm cum să scăpăm de ea”, mai incită la ură sus-amintitul preşedinte.
Greşit! Am avut o ţară, care azi, acum, sub ochii noştri îşi schimbă numele în Colonia România.
„Rușine !!!”, încheie dl. preşedinte al Academiei (încă) Române tirada.
Aici s-ar putea să fim de acord. Dar să mai treacă totuși ceva timp.
Când va fi mult, mult prea târziu să ne dăm seama că trăim în Colonia România!
