Aproape 55% dintre români cred că Rusia este vinovată de declanșarea războiului din Ucraina, în scădere semnificativă față de mai 2022, potrivit datelor extrase din cercetarea sociologică realizată de INSCOP Research și preluate de TVRInfo. Cercetarea sociologică a fost realizată de INSCOP Research în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, la comanda New Strategy Center. 54.9% dintre cei chestionați sunt de părere că vinovatul de declanșarea războiului este Rusia, față de 71.2% în mai 2022 și 49.8% în noiembrie 2023.
Peste 14% dintre românii chestionați spun că Ucraina este vinovată, față de 4.5% în mai 2022 și 8.8% în noiembrie 2023. De asemenea, 7.7% dintre români indică spre SUA, față de 10.4% în mai 2022 și 14.6% în noiembrie 2023.
9% dintre cei chestionați spun că vinovata pentru izbucnirea războiului din Ucraina este Uniunea Europeană, față de 1.7% în mai 2022 și 2.9% în noiembrie 2023, iar 3.5% alții. Ponderea non-răspunsurilor este de 10.8%, față de 8.3% în mai 2022 și 19.4% în noiembrie 2023.
Directorul INSCOP Research, Remus Stefureac, a precizat că datele prezentate arată o trecere de la un consens inițial puternic al atribuirii vinovăției pentru declanșarea războiului, către o fragmentare progresivă a percepțiilor.
Remus Stefureac, director INSCOP Research: ”Un semn că opinia publică devine mai permeabilă la narațiuni alternative alimentate de războiul informațional fără precedent. Creșterea ponderii celor care atribuie vina altor actori decât Rusia indică nu doar polarizare, ci și o diversificare a cadrelor de interpretare geopolitică în rândul populației pe fondul eforturilor constante de influențare a populației. Aceste evoluții se datorează absenței în ultimii 4 ani a unor linii curajoase de comunicare strategică asumate de clasa politică și care să proiecteze clar și constant interesele critice ale României.”
Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
