Potrivit unui studiu recent, persoanele care nu consumă carne ar putea avea șanse mai mici decât consumatorii de carne să ajungă la vârsta de 100 de ani. Însă realitatea este mai nuanțată decât pare la prima vedere, scrie Science Alert, potrivit TVRInfo. Cercetarea a urmărit peste 5.000 de adulți chinezi cu vârsta de 80 de ani și peste, participanți la Chinese Longitudinal Healthy Longevity Survey, un studiu reprezentativ la nivel național început în 1998. Până în 2018, cei care urmau diete fără carne aveau o probabilitate mai mică de a deveni centenari comparativ cu cei care consumau carne.
La prima vedere, acest lucru pare să contrazică decenii de cercetări care arată că dietele bazate pe plante sunt benefice pentru sănătate. Dietele vegetariene, de exemplu, au fost asociate în mod constant cu riscuri mai scăzute de boli cardiovasculare și accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și obezitate. Aceste beneficii se datorează parțial unui aport mai mare de fibre și unui consum mai redus de grăsimi saturate. Așadar, ce se întâmplă de fapt? Înainte de a trage concluzii ferme, trebuie luați în considerare câțiva factori importanți. Studiul s-a concentrat asupra persoanelor de 80 de ani și peste, ale căror nevoi nutriționale diferă semnificativ de cele ale persoanelor mai tinere. Pe măsură ce îmbătrânim, schimbările fiziologice modifică atât cantitatea de alimente consumate, cât și tipurile de nutrienți necesari. Consumul energetic scade, iar masa musculară, densitatea osoasă și apetitul se diminuează adesea. Aceste transformări cresc riscul de malnutriție și fragilitate. Majoritatea dovezilor privind beneficiile dietelor fără carne provin din studii realizate pe adulți mai tineri, nu pe persoane vârstnice fragile. Unele cercetări sugerează că persoanele în vârstă care nu consumă carne se confruntă cu un risc mai mare de fracturi, din cauza unui aport mai scăzut de calciu și proteine.
La vârste înaintate, prioritățile nutriționale se schimbă. În loc să se pună accentul pe prevenirea bolilor pe termen lung, obiectivul devine menținerea masei musculare, prevenirea pierderii în greutate și asigurarea unui aport nutritiv ridicat la fiecare masă.
Prin urmare, rezultatele studiului pot reflecta provocările nutriționale ale vârstei foarte înaintate, mai degrabă decât probleme inerente dietelor bazate pe plante. Este important de subliniat că acest lucru nu diminuează beneficiile bine stabilite ale acestor diete pentru adulții mai tineri și mai sănătoși. Un detaliu esențial este următorul: probabilitatea mai scăzută de a ajunge la 100 de ani în rândul celor care nu consumau carne a fost observată doar la participanții subponderali. Nu s-a identificat nicio astfel de asociere în rândul adulților vârstnici cu greutate normală. Subponderalitatea la vârste înaintate este deja puternic asociată cu un risc crescut de fragilitate și deces. Prin urmare, greutatea corporală pare să fie un factor-cheie în explicarea acestor rezultate.
De asemenea, trebuie reținut că acesta a fost un studiu observațional, ceea ce înseamnă că evidențiază asocieri, nu relații de cauzalitate. Faptul că două fenomene apar simultan nu înseamnă că unul îl provoacă pe celălalt. Rezultatele sunt în concordanță și cu așa-numitul „paradox al obezității” la vârste înaintate, conform căruia o greutate corporală ușor mai mare este adesea asociată cu o supraviețuire mai bună la bătrânețe. Este de remarcat faptul că probabilitatea redusă de a ajunge la 100 de ani în rândul celor care nu consumau carne nu a fost observată la persoanele care includeau pește, lactate sau ouă în alimentație. Aceste alimente furnizează nutrienți esențiali pentru menținerea sănătății musculare și osoase, inclusiv proteine de înaltă calitate, vitamina B12, calciu și vitamina D. Adulții vârstnici care urmau astfel de diete aveau șanse similare cu ale consumatorilor de carne de a trăi până la 100 de ani. Cercetătorii au sugerat că includerea unor cantități moderate de alimente de origine animală poate ajuta la prevenirea subnutriției și a pierderii masei musculare slabe la vârste foarte înaintate, comparativ cu dietele strict bazate pe plante.
În loc să ne concentrăm asupra ideii că o anumită dietă este universal superioară alteia, mesajul-cheie este că alimentația trebuie adaptată etapei de viață. Nevoile energetice scad odată cu vârsta (din cauza reducerii consumului energetic de repaus), însă necesarul pentru anumiți nutrienți crește. Persoanele vârstnice au în continuare nevoie de un aport adecvat de proteine, vitamina B12, calciu și vitamina D – în special pentru a menține masa musculară și a preveni fragilitatea. La vârste înaintate, prevenirea malnutriției și a pierderii în greutate devine adesea mai importantă decât prevenirea bolilor cronice pe termen lung.
Dietele bazate pe plante pot rămâne opțiuni sănătoase, dar pot necesita o planificare atentă și, în unele cazuri, suplimentare, pentru a asigura un aport nutrițional adecvat, mai ales în etapele târzii ale vieții.
Concluzia studiului este că nevoile noastre nutriționale la 90 de ani pot arăta foarte diferit față de cele de la 50 de ani, iar recomandările alimentare ar trebui să reflecte aceste schimbări de-a lungul vieții. Ceea ce funcționează pentru tine acum ar putea necesita ajustări pe măsură ce înaintezi în vârstă – iar acest lucru este perfect normal.
