• Decizia Tribunalului Prahova poate fi atacată de ambele părți din dosar
V. S.
Tribunalul Prahova a pronunțat, recent, o hotărâre prin care a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de logodnica bărbatului care a decedat în 2021 în urma unui atac de urs, pe un traseu din zona Limbășelu – Azuga. Instanța a obligat Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor la plata sumei de 20.000 de euro cu titlu de daune morale, apreciind că reclamanta a dovedit existența unui prejudiciu nepatrimonial cert. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare de ambele părți.
Judecătorii de la Tribunalul Prahova au reținut că, deși reclamanta nu avea o relație de rudenie sau căsătorie cu victima, aceasta este persoană îndreptățită la despăgubiri în temeiul art. 1391 Cod civil. Instanța a concluzionat că logodna, conviețuirea efectivă și proiectele concrete de căsătorie au configurat o legătură afectivă reală, stabilă și comparabilă, sub anumite aspecte, cu relația matrimonială. Decesul violent și imprevizibil al partenerului a generat o suferință psihică profundă și de durată, confirmată prin probele administrate, inclusiv declarații de martori.
În fața instanței, reclamanta a susținut că tragedia s-a produs în apropierea unui traseu turistic, într-o zonă frecventată de turiști. Aceasta a invocat informații obținute de la personal silvic, potrivit cărora în anul 2021 populația de urși din împrejurimi ar fi depășit capacitatea habitatului natural, precum și lipsa unor măsuri adecvate de prevenție, cum ar fi închiderea temporară a traseelor sau avertizarea publicului. Reclamanta a arătat că logodnicul său era pasionat de sport și obișnuia să alerge pe traseele montane din zonă.
De cealaltă parte, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor a contestat pretențiile, apreciind că suma solicitată inițial – 100.000 de euro – este excesivă și insuficient fundamentată probatoriu. Pârâtul a argumentat că statutul de logodnică nu echivalează juridic cu cel de soț sau rudă de grad apropiat și a invocat practica judiciară în materie, subliniind că despăgubirile morale trebuie să aibă un caracter reparator, nu punitiv.
Analizând cauza, instanța a subliniat că evaluarea prejudiciului moral presupune un exercițiu de echitate și proporționalitate. Tribunalul a făcut trimitere la repere jurisprudențiale relevante, inclusiv la o decizie anterioară a Curții de Apel Ploiești, în care părinților victimei le-au fost acordate despăgubiri morale. În acest context, judecătorii au apreciat că suma de 20.000 de euro reprezintă o compensație rezonabilă și proporțională cu suferința dovedită de reclamantă.
Totodată, având în vedere admiterea parțială a acțiunii, Tribunalul Prahova a dispus obligarea reclamantei la plata către pârât a sumei de 5.000 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare (onorariu avocat). Restul pretențiilor au fost respinse ca neîntemeiate.
Rămâne de văzut dacă părțile vor contesta această decizie sau dacă aceasta va rămâne definitivă.
Sursa foto: pixabay.com
