Astăzi, 23 februarie, creștinii ortodocși intră în Postul Paștelui, numit și Postul Mare. Praznicul Învierii Domnului va fi anul acesta în data de 12 aprilie.
La data de 1 februarie a început perioada liturgică a Triodului, care cuprinde trei săptămâni pregătitoare pentru Postul Mare, urmate de cele șase săptămâni de postire propriu-zisă.
În timpul Postului Mare, vor fi 5 duminici speciale dedicate Ortodoxiei (1 martie), Sfântului Grigorie Palama (8 martie), Sfintei Cruci (15 martie), Sfântului Ioan Scărarul (22 martie) și Sfintei Maria Egipteanca (29 martie).
În primele patru zile ale postului are loc Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, un imn liturgic al pocăinței, care amintește de istoria mântuirii. Totodată, pentru a reitera necesitatea unei conștiințe pline de pocăință, Biserica a hotărât ca acest canon să fie citit integral în a cincea săptămână din post.
Un alt element specific îl reprezintă Liturghia Darurilor înainte sfințite atribuită Sfântului Grigorie Dialogul, oficiată numai în perioada Postului Mare.
Ultima săptămână a Postului Mare este dedicată rememorării pătimirilor mântuitoare ale Domnului Iisus Hristos, de la intrarea Sa triumfală în Ierusalim până la răstignire și punerea în mormânt. Biserica cheamă credincioșii la rugăciune, pocăință și priveghere, pentru a trăi împreună cu Hristos jertfa Crucii și a se pregăti duhovnicește pentru bucuria Învierii.
Postul Paștelui este cel mai lung și mai aspru dintre posturi pentru că îi pregătește pe creștini de cea mai importantă sărbătoare, Învierea Domnului.
Sunt în total șase săptămâni, adică patruzeci de zile de post, amintind de perioada de post pe care a ținut-o Mântuitorul Iisus Hristos imediat după Botezul Său în Iordan. Conform tradiţiei actuale a Bisericii, în cursul acestuia se posteşte astfel: • în primele două zile – luni şi marţi din prima săptămână – se recomandă post complet sau ajunare până spre seară, când se poate mânca pâine şi bea apă; • în majoritatea zilelor din Săptămâna Pătimirilor, la fel; • în tot restul postului, în special în mănăstiri, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singură dată pe zi, seara, iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.
