Nicoleta Dumitrescu
Confirmarea venită de la Institutul Național de Statistică, referitoare la intrarea României în recensiune tehnică, a făcut ca în Palatul Victoria, adică la Guvern, să se toarne și mai mult gaz pe focul disputelor dintre liderii partidelor aflate acum la guvernare. E mai mult decât care pe care, unii dintre ei, prin intermediul declarațiilor, încercând să arate că vina ar cântări mai mult de partea premierului Ilie Bolojan, căruia i se reproșează destul de multe, inclusiv faptul că este ”încăpățânat și obsedat de propria imagine”. Cel puțin așa susține liderul PSD, Sorin Grindeanu, care este de părere că există un singur vinovat pentru direcția greșită în care România a fost împinsă, o direcție care este ”o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga coaliție”, și anume chiar șeful Guvernului, punctând, însă, că și PSD are partea sa de responsabilitate. Reacția liderului social-democraților a venit după ce șeful Guvernului a spus că recesiunea tehnică în care a intrat România este un cost „anticipat și inevitabil” al tranziției pe care a început-o, pentru că vechiul „model economic ne-a pus cu spatele la zid”, făcând, la rându-i, referiri critice și la adresa premierilor de dinaintea sa. Astfel, printre altele, Ilie Bolojan a amintit că și în 2024, când premier a fost Marcel Cioalcu, România a fost în recesiune tehnică, an în care România a cheltuit mult, dar economia a crescut puțin, problema fundamentală nefiiind lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați, susținând că din iulie 2025, când a preluat funcția de premier, „contextul” a fost schimbat „fundamental”.
La rândul său, fiind vizat, din postura de fost premier, și Marcel Ciolacu a ripostat, acesta susținând că datele economice aferente anului 2024 ar fi fost „coafate” pentru a transforma creșterea economică în recesiune, iar măsura ar avea scopul de a estompa „dezastrul economic” din mandatul premierului Ilie Bolojan. Una peste alta, criticile se țin lanț de câteva zile între partenerii din coaliție, fiecare dintre părți încercând să o pună pe cealaltă chiar cu… spatele la zid, în ideea de a arăta că vina este mult mai mare a unora în comparație cu a alora, deși toate deciziile au fost luate de comun acord de către toate partidele aflate la putere, atât în guvernarea ”Nicu și Marcel”, cât și în aceea de acum.
Însă, date fiind noile contre, posibilitatea ruperii coaliției pare să fie tot mai apropiată, cu toate că sunt unele voci care susțin că o criză politică ar afecta și mai abitir climatul economic al țării. Dar, soarta coaliției se va vedea nu doar la asumarea pachetului de măsuri pentru reforma din administrație, pe care unii dintre social-democrați nu îl susțin, din cauza tăierilor, ci și la momentul adevărului pentru proiectul bugetului statului pe anul 2026, unde miniștrii se așteaptă ca să nu mai fie loc de diminuări. Acum, rămâne de văzut cât de rezistenți vor fi liderii politici în contextul acestei tensiuni care planează asupra tuturor partidelor din coaliție, dacă va mai fi loc de negocieri ori de închis ochii, suficient de mult ca rotativa la gvernare stabilită inițial, după alegerile din 2024, să nu fie ruptă.
