Consiliul de Administrație al Băncii Naționale s-a întrunit marți și a decis ca dobânda cheie să rămână nemodificată, la 6,50% pe an, în contextul unei inflații în continuare ridicate. Inflația își va prelungi scăderea lentă în trimestrul I 2026, iar în trimestrul următor va consemna o creștere, avertizează Banca Centrală, potrivit Hotnews.
Dobânda cheie sau dobânda de politică monetară este principalul instrument prin care Banca centrală controlează inflația. O dobândă mai mare scumpește creditele, descurajând consumul pentru a reduce inflația, iar o dobândă mai mică ieftinește creditele și încurajează consumul.
Este prima decizie a BNR după intrarea economiei în recesiune tehnică, care vine și pe fondul unei inflații ridicate, care complică lucrurile. Acest nivel al dobânzii cheie este menținut din luna august 2025.
În ianuarie 2026, rata anuală a inflației s-a redus marginal, la 9,62%, admite BNR în comunicatul transmis marți, în condițiile în care scăderile de pe segmentele energie și combustibili au fost contrabalansate în bună măsură ca impact de creșterile prețurilor administrate și a prețurilor LFO (legume-fructe-ouă).
Pe ansamblul anului 2025, economia și-a încetinit astfel creșterea la 0,6 la sută, de la 0,9 la sută în 2024, mai arată Banca Națională.
În ultimele luni din 2025, economia a avut evoluții amestecate: consumul a slăbit (vânzările cu amănuntul au scăzut mai mult), iar industria a intrat ușor pe minus, după o mică revenire. Construcțiile au rămas pe creștere, dar mult mai lente, mai avertizează CA al BNR.
Pe piața muncii, numărul de salariați a continuat să scadă, iar șomajul e la 6%. Salariile au continuat să crească, însă mai încet, în timp ce costurile cu forța de muncă în industrie s-au intensificat, iar sondajele din ianuarie 2026 arată o răcire a intențiilor de angajare, arată datele Băncii Centrale.
În piețe, dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au scăzut, pe fondul unei percepții mai bune a riscului. Leul a fost volatil în ianuarie, iar creditarea a încetinit: împrumuturile în lei au slăbit, iar ponderea creditului în lei a scăzut ușor.
