6-7 episoade de răceală pe sezon sunt normale
Suntem în plin sezon de gripă și viroze respiratorii, o nouă variantă a tulpinii H3N2 apărută anul acesta fiind asociată cu un risc crescut de complicații, în special în rândul copiilor și al persoanelor cu boli cronice. Un sistem imunitar puternic protejează organismul în fața agresorilor externi: virusuri, bacterii, ciuperci, menținând starea de sănătate.
Dr. Sandra Alexiu, medic primar medicină de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie, București-Ilfov, atrage atenția părinților că un sistem imunitar puternic al copilului nu se obține îndopându-l cu siropuri, pastile și vitamine din „borcan”, potrivit Hotnews. „De ce copilul meu răcește atât de des, în timp ce alți copii, mult mai rar?” „Ce fac greșit?”. Sunt întrebări firești, mai ales pentru acei părinți care stau multe ore cu copilul la pediatru în timpul sezoanelor gripale și nu numai.
Ce trebuie înțeles este că sistemul imunitar – adică acele celule, țesuturi și organe care lucrează pentru menținerea stării de sănătate – este de două feluri: înnăscut și dobândit.
La imunitatea unui copil trebuie lucrat încă înainte de nașterea acestuia, atrage atenția dr. Sandra Alexiu, medic primar medicină de familie. „Un copil se naște cu o zestre genetică provenită de la familie. Dar, pentru a avea un copil cât mai sănătos nu este suficient ca în timpul sarcinii să faci cele mai scumpe analize la fiecare două săptămâni și toate ecografiile pământului. Ci trebuie ca sarcina să fie condusă într-un mod sănătos, mama să fie consiliată cu privire la ce trebuie să mănânce, trebuie să fim atenți la bolile pe care le are. E important de înțeles acest concept de imunitate, pentru că o imunitate puternică nu înseamnă să-l umpli pe copil cu siropuri, supozitoare, pastile și vitamine. Pentru că, pe unele din aceste vitamine le fabrică propriul organism din ceea ce primește din afară”, atrage atenția medicul.
Prin urmare, un părinte al cărui copil răcește foarte des sau se îmbolnăvește, face diverse infecții respiratorii, ar trebui să știe că dincolo de zestrea genetică, imunitatea depinde și de stilul de viață. Iar stilul de viață sănătos ar trebui să-l aibă în primul rând părintele, ca să-l poată imprima și copilului. „Pentru că, un copil învață în primul rând, de la părintele său”, punctează dr. Sandra Alexiu.
Iar acest stil de viață sănătos care impactează imunitatea include alimentația adecvată, apa curată, aerul curat, mișcarea în aer liber, somnul de bună calitate și, nu în ultimul rând, vaccinarea. „Hrana sănătoasă este extrem de importantă. De aceea promovăm alăptarea și hrana naturală. De aceea insistăm ca un copil să fie hrănit la sân până la 2 ani și să se înceapă diversificarea după vârsta de 6 luni și nu înainte. Și după vârsta de 6 luni diversificarea trebuie începută treptat, cu alimente care se potrivesc vârstei copilului”, subliniază dr. Alexiu.
Dacă un copil este plin de viață și se joacă, el trebuie lăsat să se joace în aer liber, în apă, trebuie lăsat să facă mișcare, completează medicul rețeta unei imunități care se poate construi: „Dacă vrem imunitate, trebuie ca sistemul imunitar să funcționeze foarte bine și asta înseamnă, de exemplu, să protejăm copilul contra bolilor, prin vaccinare. Vaccinarea este cea care crește imunitatea contra foarte multor boli, chiar cu imunitate încrucișată. Pentru că faci un vaccin contra unei boli și sistemul imunitar te apără și de altele, care sunt înrudite. Mai mult, părinții trebuie să înțeleagă un lucru foarte important: copiii au altfel de imunitate decât adulții și decât vârstnicii”.
În mod normal, un copil de vârstă preșcolară poate face 6-7 episoade de răceală pe sezon. „Iar asta nu înseamnă că este bolnăvicios sau că are o problemă de imunitate. Asta înseamnă că imunitatea lui este în dezvoltare, că încet- încet va căpăta imunitate pentru majoritatea virusurilor circulante. Și când va ajunge mare, nu va mai răci atât de des. Copilul care face 5-6-7 episoade pe sezon este un copil absolut normal”, subliniază medicul. Ce este anormal este ca un copil să facă penumonii sau să fie internat în spital tot timpul. „Dar să facă o rinoree, să se umple de mucișori, să strănute, să tușească, să facă febră câteva zile, toate aceste lucruri sunt normale”, completează dr. Alexiu.
Medicul atrage atenția asupra unui lucru pe care părinții panicați în fac greșit: „Febra, de exemplu, este un mecanism de apărare. Când facem febră, tot sistemul imunitar se mobilizează ca să ne apere, ca să ne creeze anticorpi. Dacă o combatem devreme, când ea nu a crescut decât un pic, organismul copilului nu se va mai putea apăra. Obiceiul de a da imediat antitermice copilului atunci când nu există febră, când copilul este puțin călduț – adică i-am pus un termometru și am găsit că are de 37,2 grade Celsius – este, de fapt, un ciocan dat în capul propriului sistem de imunitate”, atrage atenția medicul Sandra Alexiu. Părinții trebuie să înțeleagă că febră înseamnă de la 38 de grade Celsius în sus: „Până la 38 de grade nu înseamnă febră, ci subfebră. Cel puțin în răcelile obișnuite de sezon, la un copil normal, nu avem ce să dăm. Sub 38 de grade până la 3 luni și sub 38,5 de grade de la 3 luni și până la 99 de ani, nu tratăm febra, lăsăm organismul să se apere. De abia peste 38,5 intervenim cu antitermice, pentru că atunci este nevoie de ajutor”, explică medicul. Aceasta nu doar pentru că organismul trebuie să-și antreneze sistemul imunitar, dar febra este un mecanism-magnet: „În momentul în care a apărut febra, se dă alarma și toți «soldățeii» sistemului nostru imunitar vin în apărare, încep să-și pună «armurile» și să facă anticorpi contra virusului sau bacteriei care ne atacă. Și astfel se pune în mișcare tot mecanismul de apărare. Dacă noi nu lăsăm acest mecanism să se desfășoare normal, copilul nu va mai reacționa la episodul în cauză și nici la următoarele așa cum ar trebui, pentru că acele celule din sânge care asigură acest lucru nu vor mai fi antrenate”.
Totodată, este important ca părinții să înțeleagă că vitaminele de care are nevoie organismul și care asigură imunitatea copiilor se obțin din alimentație corectă, din fructe și legume proaspete și nu din „borcane”: „O vitamină nu este ceea ce primește copilul printr-un sirop. Pentru că există conceptul de biodisponibilitate. Adică, dacă îi dai dintr-o sursă naturală ai toate șansele ca vitamina respectivă să fie absorbită complet în organism și să fie folosită la maxima capacitate, pe când dacă îi dai dintr-o sursă artificială de sinteză, biodisponibilitatea poate să fie foarte scăzută.
Deci, practic, iei o pastilă și a 10-a parte din pastilă intră în organism și își face treaba, Iar restul de 9 părți sunt eliminate pe diverse căi, fără să își facă niciun fel de treabă, chiar făcând rău pe calea pe care iese. Adică, e foarte important să înțelegem că imunitatea nu este ceva ce poți să manevrezi atât de simplu și nu înseamnă doar vitamine”. Dacă vorbim strict de imunitate, cele mai importante vitamine sunt C și D: „Pentru că vitamina C modelează apărarea noastră împotriva microbilor, fie că sunt bacterii, fie că sunt virusuri, iar vitamina D înseamnă protecția, în primul rând, a osului, precum și a întregului organism, intrând în componența unor substanțe din corp care ne țin sănătoși”, completează medicul.
Vitamina D este produsă de organism doar dacă ne expunem la soare. Dar de vitamina D avem nevoie toată viața, nu doar în primii doi ani și nu doar în lunile cu „r”, astfel că trebuie să o aducem în corp de undeva. Pentru că noi nu ne expunem la soare zi de zi. Și chiar dacă am face-o s-ar putea ivi alte probleme, motiv pentru care aplicăm creme cu factor de protecție. „Acestea împiedică formarea vitaminei D, singura șansă în această situație fiind aceea de a o lua din exterior. Pentru asta se recomandă să faci tratament toată viața, în doze profilactice, doze foarte mici care lipsesc, dar care sunt suficiente cât să ne fie bine. Și, din când în când, să ne testăm. Pentru că dacă ne găsim o lipsă de vitamina D, trebuie să luăm doze mai mari ca să completăm ce lipsește”, recomandă medicul.
Vitamina C cu biodisponibilitate mare se găsește în citrice, în fructe acrișoare, în legume proaspete. Prelucrarea termică distruge vitamina C, subliniază specialistul: „Nu mai ai nici urmă de vitamină dacă un copil mănâncă legume fierte în ciorbă. Ai vitamină dacă îi dai copilul salată și tot felul de fructe și legume pe care le poate consuma crude. Sigur că nu îi dai să ronțăie la câteva luni, ci folosești blenderul sau un alt aparat care permite pasarea hranei câtă vreme copilul nu are dințișori. Dar întotdeauna când pregătim hrana pentru copil trebuie să-i dăm și ceva crud, neprelucrat termic, tocmai ca să poată bucura de tot ce este natural și cu biodisponibilitate, cum spuneam”.
Greșeli frecvente ale părinților
Acele siropuri pe care părinții obișnuiesc să le cumpere pentru „a crește imunitatea copiilor” nu doar că au o biodisponibilitate mai mică, dar sunt și pline de zahăr care creează dependență: „Prima greșeală este aceasta cu siropurile, pentru că îi dai copilului o mulțime de surse de zahăr. Siropurile sunt dulci și gustoase pentru ca un copil să nu le refuze. Pentru asta ele conțin zahăr. Administrarea de zahăr la copii atât de mici modifică aproape complet tot ce înseamnă metabolism și le induce niște obiceiuri proaste încă din copilărie. Deci, va crea o dependență de dulce. Toate siropurile sunt făcute așa ca să fie ușor acceptate de copii. De asta la copiii foarte mici e de preferat să folosești medicamente sau vitamină, dacă e cazul, sub formă de picături. Deci cantități foarte mici cu concentrații foarte mari, numai ca să nu fie nevoie să intervii foarte mult în ceea ce mănâncă. Dăm vitamina D sub formă de picături, dăm picături de colici, nu siropuri de colici, nu biberoane întregi de sirop de colici și așa mai departe. Toate astea pentru ca laptele să fie alimentul fundamental, principal, și mai nimic să nu fie nevoie de pus pe lângă el”, recomandă medicul Sandra Alexiu.
Specialistul atrage atenția asupra cuvântului „naturist” care poate induce în eroare: „Este un cuvânt care înglobează foarte multe lucruri despre care nu știm, în cantități care nu sunt studiate. Și apelarea la natură permanent nu înseamnă că este și sănătoasă. Eu le spun așa părinților care susțin că lucrurile din natură sunt mai sănătoase. În primul rând, că o mulțime de medicamente au apărut pentru că au fost extrase din resurse naturale, din plante, din venin de animale. Dar tot în natură găsim și o mulțime de lucruri care ne otrăvesc”, punctează medicul.
Specialistul mai spune că mulți părinți sunt sensibili la reclamele care se fac la televizor pentru suplimentele alimentare și cumpără aceste produse în condițiile în care ele sunt insuficient testate și verificate: „Reclamele de la televizor la suplimente au un impact nemaipomenit la populație. Oricine, cu un pic de efort poate să le facă și să le îmbutelieze și să le scoate pe piață, pentru că suplimentele nu au nevoie de niciun fel de viză medicală. Sunt înregistrate la Ministerul Agriculturii în România și atât”.
Aceiași părinți sunt mai puțini sensibili la recomandările medicilor, iar acesta este un lucru descurajant.
