Florin Tănăsescu
A dat Domnul ca domnul Nicușor Dan, plecat la Paris, să se-ntoarcă, viu și nevătămat, în țară. De asemenea, în aceeași zi de 7 ianuarie, au aterizat cu bine și doi urmăriți internațional. Asta ca o paralelă, așa, că oameni sunt și ei…
Ce-a făcut Nicușor Dan în răstimpul cât a rămas izolat pe-o pistă la Paris?
Păi, mai întâi a urlat cu glas pițigăiat: „Dau un regat pentru un deltaplan!”. Adică, o țară. Imediat i-a tras cineva – anonimizăm numele – una după ceafă, apoi i-a zis: „Tu crezi că s-au întâlnit hoțul cu prostu’-n aerogară? Mie nu-mi vinzi de două ori același lucru!
Nicușorul s-a potolit. Apoi, s-a uitat cum din văzduh cernea cumplita iarnă franțuzească norii de impozite peste țara românească!
Din troiene, ca o arătare, a apărut – minune mare! – și Francois Villon. „Vezi, rătăcitule, unde sunt zăpezile de altădată?”.
Domn’ președinte a dat mâna cu poetul, semn că ar fi înțeles. I-a promis chiar un post în Ministerul Culturii. Apoi a sunat la CNAIR Roumanie să-i fie trimis un utilaj de deszăpezire, că l-a luat iarna prin surprindere. I s-a trimis ce-a mai rămas neciordit: o țeavă de tractor U650!
Mâhnit, s-a uitat iar spre cer.
Și-a strigat spre ziariștii care-l însoțeau: „Ia uitați cum zboară CSM-ul! Exact cum am promis în emisiunea pentru copii «Justiție televizată»”.
Bucuros, a pus de-o „bulgăreală” cu personalul de la bord. După ce-a fost făcut ca un omuleț de zăpadă, turnul de control al aeroportului a anunțat că-i vorba despre o cioară vopsită care a pătruns în spațiul aerian al Franței, nicidecum să zboare numitul CSM.
Dezolat, bravul șef de stat n-a capotat, cum ar crede unii.
Și-a-nceput a spune basme cu și despre iarnă. La un moment dat, unor ziariști din presa independentă chiar le-au dat lacrimile.
Nu de alta, dar președintele le-a povestit cum se dădea el pe derdeluș, cum îi înghețau mânuțele, cum se răsturna cu sania… Chestii d-astea, că până și Opoziția ar fi plâns dacă era acolo.
A dat Domnul ca domnul Nicușor Dan, plecat la Paris, să se-ntoarcă, viu și nevătămat, în țară.
Deci, vorba lui Shakespeare: „Totul e bine când se termină cu bine”. Pentru unii!
Cât despre noi, bucuroși le-om duce toate; și taxe, și impozite, și scumpiri peste scumpiri.
Sau amenzi pentru proferarea de injurii gen „Vai de noi!”.
