Barometrul INSCOP, realizat în perioada 12-15 ianuarie 2026, arată că românii continuă să aibă cea mai mare încredere în două instituții: Biserica și Armata, potrivit Mediafax. Încrederea în Biserică și Poliție a crescut față de iulie 2025, în timp ce toate celelalte instituții incluse ca opțiuni în sondaj au înregistrat scăderi. Concret, Biserica se află pe primul loc în topul încrederii. 63,9% dintre participanții la sondaj au declarat că au destul de multă și foarte multă încredere în această instituție. Spre deosebire de iulie 2025, încrederea românilor în instituția Bisericii a crescut cu 6,2% în ianuarie 2026.
Pe locul al doilea se află Armata, cu un capital de încredere de 61,8%, în ușoară scădere faţă de 63% înregistrat în iulie 2025. Poliția se află pe locul al treilea în topul instituțiilor în care românii au cea mai mare încredere, cu un capital de încredere de 50%. Spre deosebire de iulie 2025, Poliția a înregistrat o creștere considerabilă, de 6,8%, de la 43,2%.
Instituția Președinției se află pe locul 4 în clasament, cu 27,9% (faţă de 34,8% în iulie 2025), iar Justiţia se află pe locul 5, cu 25,4%. La polul opus, instituțiile în care românii au cea mai puțină încredere sunt Guvernul, cu 18,4%, în scădere de la 20,4% în iulie 2025, și Parlamentul, cu 11.9%, faţă de 14,5% în iulie 2025. „Instituțiile percepute ca „nepolitice” domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, semn că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăți cu neîncredere structurală în clasa politică. Instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, ceea ce alimentează populismului, discursul anti-sistem și formulele radicale de reprezentare politică”, spune Remus Ștefureac, director INSCOP Research. Datele pentru realizarea acestui barometru au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, metoda de cercetare utilizată fiind interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar eșantionul a fost unul simplu, stratificat, de 1100 de persoane, cu vârsta de 18 ani și peste din România. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
