Luiza Rădulescu Pintilie
Anul își curge cele din urmă ore în sensul acelor de ceasornic
Grăbit să-și preschimbe îmbătrânirea într-un alt început
Și zilele vechi în zile noi, așa cum e de mult timp rânduit.
Încă un an își încheie drumul străbătut în sensul acelor de ceasornic
Clipă cu clipă, zi după zi, după legile unui statornic calendar
Scris undeva – cândva, departe de al lumii și al vieții noastre hotar.
La miezul nopții, ziua de astăzi va deveni ieri și-amintiri din trecut,
Iar anul cel vechi fi-va preschimbat într-un an nou, renăscut,
Numărând clipele în sensul acelor de ceasornic, după cum a fost cândva statornicit.
Prima zi a unui nou an este ziua de naștere a fiecărui om,
O viață mai mică în viața cea mare primită în binecuvântat dar
După al destinului fiecăruia rânduit și tainic calendar;
Prima zi a unui nou an este ziua de naștere a fiecărui om,
Capitolul următor din cartea vieții pe care primim șansa să-l scriem
Cu toate speranțele și toate visurile în care credem,
Cu toată lumina, puterea și credința a ceea ce suntem.
(31 decembrie 2025)
