Psihologul Radu Leca explică faptul că tradițiile și obiceiurile de sărbători funcționează ca o infrastructură socială, creând puncte de întâlnire, întărind legăturile și oferind sens vieții de familie. Când oamenii știu la ce să se aștepte, se simt mai în siguranță și mai apropiați. „Ritualul susține comunitatea și familia”, spune el, citat de TVRInfo.
Ritualurile sunt utile tocmai pentru că sunt previzibile. Repetiția reduce anxietatea și clarifică acțiunile. Un program comun oferă repere stabile în perioadele aglomerate. „Ordinea liniștește mintea”, subliniază psihologul.
Sărbătorile aduc oamenii în sincron: aceleași cântece, același mers, aceleași mese împărțite. Această aliniere crește coeziunea și sentimentul de „noi”. „Împreună bate mai tare”, afirmă Radu Leca.
Tradițiile transmit valori și identitate între generații. Gesturile și ritualurile comunică „cine suntem” mai puternic decât cuvintele. „Din bătrâni aflăm informația pentru mâine”, spune psihologul. Memoria afectivă se leagă de mirosuri, sunete și gesturi repetate. De aceea, o aromă sau un colind pot trezi emoții intense.
Tradiția devine astfel un pod între trecut și prezent. „Mirosul cheamă amintiri”, explică el. Pentru copii, sărbătorile oferă structură, apartenență și reguli clare – se exersează generozitatea, răbdarea și cooperarea. „Așa se învață dăruirea”, spune Leca. Pentru adulți, tradițiile aduc repere de sens și ocazii de recunoștință. Recunoștința reduce stresul și crește starea de bine. Bucuria împărtășită se amplifică în comunitate. „Binele circulă mai departe”, afirmă psihologul.
Mesele comune și activitățile împărțite reduc singurătatea. A fi văzut și ascultat într-un cadru ritualic întărește stima de sine. „Împreună e mai ușor”, spune Radu Leca. Tradițiile includ și durerea: un loc gol la masă sau o lumânare aprinsă onorează pierderea și facilitează procesarea doliului. „Durerea are loc”, explică psihologul.
Există însă și riscuri: presiunea perfecțiunii, cheltuieli peste posibilități, oboseală. Când forma ia locul sensului, apar tensiuni și comparații dureroase. „Mai puțin, dar cu sens”, recomandă Leca.
Rețelele sociale pot amplifica sentimentul de insuficiență. Imaginile perfecte sunt, de cele mai multe ori, doar vitrine. Protecția vine din claritate asupra valorilor personale. „Nu tot ce strălucește”, avertizează el.
Incluziunea amplifică impactul pozitiv al sărbătorilor. O comunitate sănătoasă își lărgește masa, nu o restrânge. „Loc pentru toți”, spune psihologul. Adaptarea menține tradițiile vii: formele pot evolua fără a pierde funcția de bază – sens, legătură, recunoștință. „Funcția înaintea formei”, subliniază Leca.
În diaspora, ritualurile portabile – cântece, mâncare, povești – păstrează identitatea și sprijinul emoțional. „Rădăcini în mișcare”, explică el.
Sărbătorile stimulează comportamente pro-sociale: voluntariat, donații, grija pentru vulnerabili. „Dăruind, ne întărim”, spune psihologul. Ritualurile comune au efecte directe asupra corpului: încetinesc ritmul, cresc sentimentul de siguranță, reduc stresul. „Calmul prinde voce”, afirmă Radu Leca.
Echitatea este esențială: accesul tuturor la sărbătoare reduce rușinea și izolarea. Simplificarea și împărțirea sarcinilor sunt strategii eficiente. „Împărțim ca să fim”, spune el. Educația despre tradiții reduce superstițiile dăunătoare și presiunea socială. O comunitate informată se autoreglează mai ușor. „Sensul ghidează gestul”, afirmă Leca. Liderii comunităților pot modela tonul sărbătorilor: pauze, mesaje de grijă, invitații la reflecție. „Tonul face sărbătoarea”, spune psihologul.
Sustenabilitatea materială și emoțională trebuie gândite împreună. „Bucurie, nu risipă”, recomandă el.
La final, Radu Leca rezumă rolul tradițiilor: ele sunt o tehnologie socială de reglaj emoțional și coeziune. „Sărbătoarea ne leagă.”
