România a încheiat anul 2024 cu o deteriorare semnificativă a poziției sale externe, potrivit Raportului anual al Băncii Naționale a României privind balanța de plăți, publicat marți și preluat de Hotnews. Deficitul de cont curent a urcat la 28,9 miliarde de euro, echivalentul a 8,2% din PIB, față de 6,7% în anul precedent.
Nivelul este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană și semnalează o problemă structurală: economia românească consumă sistematic mai mult decât produce pentru piețele externe.
Contul curent reflectă relația economică a unei țări cu restul lumii: schimburile comerciale, serviciile, veniturile și transferurile. Un deficit mare și persistent indică faptul că o economie se bazează pe finanțare externă pentru a funcționa.
În 2024, această dependență s-a accentuat.
Raportul BNR identifică trei surse principale ale deteriorării: 1. Importurile au continuat să avanseze, în timp ce exporturile au stagnat. Deficitul balanței bunurilor a ajuns la aproape 33 de miliarde de euro, reflectând competitivitatea slabă a producției interne și cererea internă ridicată; 2. Serviciile – unul dintre puținele puncte forte externe ale României – au adus un surplus mai mic decât în anul anterior, în special pe fondul scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri; Transferurile din fonduri europene au fost mai reduse. Intrările de fonduri europene cu caracter curent au scăzut, diminuând o sursă importantă de echilibrare a contului curent.
Un element esențial al analizei BNR este că deficitul extern nu a crescut ca urmare a unei explozii a investițiilor, ci ca efect al reducerii economisirii naționale, în special în sectorul public.
În 2024, consumul a crescut mai rapid decât veniturile, economisirea s-a redus, iar diferența s-a reflectat direct în importuri mai mari și într-un deficit extern mai adânc.
Datele arată clar că sectorul public este principalul contributor la această deteriorare, în timp ce sectorul privat a rămas relativ echilibrat din punct de vedere extern.
