Luiza Rădulescu Pintilie

 

Sub lumina și oblăduirea unui timp purtător, prin semnificațiile unor străvechi credințe și  înțelesurile unor frumoase  și unice sărbători, nu numai al curgerii  timpului de azi , ci și al  veșniciilor pe care le adună istoria și  tradiția acestui neam,  copiii din corul ”Laurii Blejoiului” au dus, sâmbătă seara,  pe scena celui mai frumos târg din Europa-așa cum este declarat târgul organizat la Craiova, urmând să devină, în 2026, ”Capitala Crăciunului ”- glas de colindă și cântare sfântă, vestind, cu glasurile lor cristaline și inimile lor pline,  binecuvântatele  zile ale Nașterii Domnului , cu puternice semnificații  pentru creștinii din întreaga lume  și ale  reunirii, întru bucurie , generozitate și speranță, a  familiilor.

Îndrumați de preotul Ștefan Potop- cel care a avut inițiativa înființării, în Parohia Blejoi, a unui asemenea cor-  și cel care îi pregătește- inclusiv cu experiența  dobândită în vremea când, la rândul său, a fost membru al corului Patriarhiei Române- aproape douăzeci de copii și tineri  au dat glăsuire, pe scena -brad amenajată în ”Piața Buzești” din Craiova, unora dintre cele mai frumoase, mai pline de nădăjduire , de lumină și de  urare făcută cu inimă curată, colinde înrădăcinate pe aceste  meleaguri , duse mai departe din generație în generație. S-au auzit,  astfel , dintr-un asemenea loc, peste piață, peste  cele patru zări ale țării și ale lumii,   înălțătoare răsunete de ”toaca-n cer  și slujbă-n Rai”, ducând ”colo-n sus si mai in sus”,   dinspre ”Vitleem” și alte locuri biblice, vestea minunată a Nașterii și darul făcut lumii de Maica sfântă, vorbind despre închinarea păstorilor la leagănul verde luminos și trimițând către fiece casă și fiecare suflet  o frumoasă și de folos urare: ”Să fie de bine la mic și la mare/La toți câți se află la astă adunare/Urăm sănătate la toți totdeauna/Dragoste întreagă și inima bună”.

Ce urare de preț aceasta întru sănătate, iubire și inimă bună, ce lecție frumoasă de viață,  ”predată” cu duhovnicie și blândețe de preotul Ștefan Potop, lângă altar,  la ceas de Liturghie, ori în sala de repetiție, unor copii spre a-i ajuta să înțeleagă că  bogățiile sufletești sunt cea mai de folos avuție, ce plină de speranță, pentru noi toți,   această legătură între  credința și tradițiile ce ne-au fost dăruite de înaintași nouă, celor de astăzi, și  timpul spre care avem la rându-ne datoria să le ducem, spre a ne fi pavăză și  ancoră  a identității , spre  a ne însufleți și ferici, pe toți și pe fiecare,  pe mai departe.Și îndrăznesc să adaug convingerii acesteia și rugămintea de suflet de a le  deschide  unor asemenea colindători,  cu bucurie,   ușa casei  dacă, în curând, vă vor ajunge în prag, ca să primiți , la rându-vă, prin glasurile lor îngerești,   neprețuita urare  întru sănătate, dragoste întreagă și inimă bună …