România primește un duș rece de la Institutul Național de Statistică: consumul populației s-a prăbușit în octombrie cu 4%, acesta fiind cel mai mare declin lunar de la blocajele din 2020 încoace. Datele confirmă avertismentul recent al BNR: românii au tras brusc frâna de mână la cumpărături. Metaforic, motorul care a ținut economia în funcțiune în ultimii ani – consumul – a rămas fără combustibil, aruncând piața într-o zonă de incertitudine majoră, potrivit TVRInfo.
Cea mai puternică lovitură vine din sectorul alimentar. Vânzările de alimente au scăzut cu un șocant 6,9% față de anul trecut, aceasta fiind a treia lună consecutivă de contracție. Prețurile ridicate par să fi învins reziliența cumpărătorilor: românii nu doar că aleg produse mai ieftine, ci cumpără mult mai puțin, renunțând la tot ce nu este strict esențial.
Segmentul nealimentar, de la haine la electronice, a înregistrat și el un declin de 2,2%. Singura zonă de creștere rămâne consumul de carburanți (+3,4%), însă și acesta a început să scadă față de luna precedentă. Inversarea abruptă de trend contrastează puternic cu finalul anului 2024, când retailul raporta creșteri de peste 10%. Acum, afacerile se confruntă cu erodarea marjelor și blocarea stocurilor.
În timp ce România intră pe acest „tobogan” al retailului, media Uniunii Europene consemnează o stabilitate fragilă sau creșteri ușoare, sub 1%, potrivit Eurostat. Țara noastră, care era lider la consum, devine acum punctul vulnerabil al regiunii, fiind și statul cu cea mai ridicată rată a inflației din UE, ceea ce a erodat puterea de cumpărare mult mai rapid decât în Vest.
Pentru primele zece luni din 2025, creșterea totală a vânzărilor este de doar 1,5%, un ritm anemic care nu poate susține țintele de creștere economică ale guvernului. Scăderea volumului de vânzări se traduce și prin încasări mai mici din TVA, ceea ce va accentua presiunea asupra deficitului bugetar deja critic.
Economia României intră într-o fază de „prudență extremă”. Deteriorarea puterii de cumpărare îi forțează pe români să facă alegeri tot mai dure între plata facturilor și coșul zilnic. Dacă acest trend continuă și în perioada sărbătorilor, începutul anului 2026 ar putea marca intrarea oficială în recesiune tehnică, forțând statul și companiile să ia măsuri urgente de restructurare.
