Un vaccin conceput împotriva COVID-19 ar putea avea, ca „efect secundar”, salvarea de vieți în rândul bolnavilor de cancer. Medici americani citați de revista Nature au descoperit că pacienții tratați pentru unele forme agresive de cancer, precum melanomul sau cancerul pulmonar, au trăit semnificativ mai mult dacă primiseră un vaccin anti-COVID pe bază de ARNm, potrivit unui documentar prezentat de TVRInfo. Nu protecția împotriva virusului explică efectul, ci faptul că vaccinul „trezește” sistemul imunitar, amplificând reacția organismului la terapiile oncologice moderne. Descoperirea se bazează, deocamdată, pe analizele fișelor medicale, însă un studiu clinic urmează să fie făcut.
Un vaccin care ajută la combaterea cancerului ar putea exista deja. Persoanele tratate pentru anumite forme letale de cancer au trăit mai mult dacă primiseră un vaccin anti-COVID-19 pe bază de ARNm decât dacă nu îl primiseră, arată o analiză a fișelor medicale. Experimentele ulterioare pe șoareci arată că vaccinurile au acest aparent efect de prelungire a vieții nu pentru că protejează împotriva COVID-19, ci pentru că stimulează sistemul imunitar al organismului. Această reacție crește eficiența terapiilor numite inhibitori de puncte de control, sugerează datele obținute la animale. „Vaccinul anti-COVID-19 pe bază de ARNm acționează ca o sirenă și activează sistemul imunitar în întregul corp”, inclusiv în interiorul tumorii, unde „începe să programeze un răspuns pentru a ucide cancerul”, spune Adam Grippin, oncolog radiolog la Centrul Oncologic MD Anderson din Houston, Texas, și coautor al raportului publicat în revista Nature. „Am fost uimiți de rezultatele obținute la pacienții noștri.”
Descoperirile, pe care Grippin și colegii săi speră să le confirme într-un studiu clinic, sugerează alte capacități ascunse ale vaccinurilor pe bază de ARNm, chiar dacă administrația președintelui american Donald Trump a redus cu aproximativ 500 de milioane de dolari finanțarea pentru cercetările care investighează această tehnologie, notează sursa citată.
Inhibitorii de puncte de control eliberează sistemul imunitar pentru a ataca celulele canceroase. Ei au revoluționat tratamentul multor tipuri de cancer, dar eșuează la mai mult de jumătate dintre pacienții care îi primesc: sistemul imunitar al unora rămâne prea lent pentru a ataca celulele canceroase.
Pentru a rezolva această problemă, cercetătorii dezvoltă „vaccinuri împotriva cancerului” personalizate. Acestea ar fi folosite în tandem cu inhibitorii de puncte de control, pentru a ajuta sistemul imunitar al fiecărei persoane să țintească mutațiile unice din celulele sale canceroase.
Deși rezultatele preliminare sunt promițătoare, aceste tratamente sunt încă experimentale și, odată disponibile, vor fi probabil foarte costisitoare și greu de obținut. Grippin și colegii săi s-au întrebat dacă stimularea generală a imunității oferită de vaccinurile pe bază de ARNm ar putea fi suficientă pentru a „trezi” sistemul imunitar. Ei au găsit susținere pentru această teorie în experimentele pe șoareci, ceea ce i-a determinat să investigheze dacă efectul se manifestă și la oameni. Cercetătorii au analizat fișele medicale a peste 1.000 de persoane cu cancer pulmonar sau melanom. Au descoperit că, în cazul persoanelor cu un anumit tip de cancer pulmonar, primirea unui vaccin anti-COVID-19 pe bază de ARNm a fost asociată cu aproape o dublare a duratei de supraviețuire – de la 21 de luni la 37 de luni. Persoanele nevaccinate cu melanom metastatic au supraviețuit în medie 27 de luni; până la finalul colectării datelor, persoanele vaccinate trăiseră atât de mult încât cercetătorii nu au putut calcula o medie.
Cei ale căror tumori aveau trăsături ce sugerau un răspuns slab la inhibitorii de puncte de control au avut cea mai mare creștere a supraviețuirii după vaccinare. Această descoperire este „destul de impresionantă”, spune Benoit Van den Eynde, imunolog specializat în tumori la Universitatea Oxford, Marea Britanie. „Nu mă așteptam ca efectul să fie atât de semnificativ, iar datele sunt foarte solide.”
Momentul contează: cei care au primit vaccinul în termen de 100 de zile de la începerea tratamentului au avut mai multe șanse să beneficieze, comparativ cu cei care l-au primit în afara acestui interval. Grippin a colectat date, încă nepublicate, care sugerează că administrarea vaccinului într-o fereastră de 30 de zile înainte sau după tratament ar putea produce un efect și mai puternic, spune el. Acest beneficiu în supraviețuire nu a fost observat în cazul vaccinurilor care nu folosesc tehnologia ARNm, cum sunt cele împotriva gripei și pneumoniei, și nici la persoanele care au primit un alt tip de terapie oncologică.
Experimentele ulterioare pe șoareci au oferit o posibilă explicație pentru această creștere a supraviețuirii. Vaccinurile pe bază de ARNm conțin ARNm încapsulat în nanoparticule lipidice, care livrează materialul direct în celule. Combinația dintre aceste particule grase și pătrunderea în celule duce la o activare puternică a sistemului imunitar. Vaccinarea declanșează activarea unui lanț de celule imunitare, care antrenează celulele „ucigașe” ale organismului să vâneze celulele tumorale. Aceste celule ucigașe sunt apoi sprijinite de medicamentele inhibitoare de puncte de control, au descoperit cercetătorii. Aceste date sugerează că o măsură care este atât larg disponibilă – miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19 pe bază de ARNm au fost distribuite la nivel mondial – cât și cu cost redus ar putea ajuta la creșterea supraviețuirii persoanelor cu o gamă largă de tipuri de cancer, spune Van den Eynde. Asta nu înseamnă, totuși, că cercetătorii ar trebui să renunțe la anii de investiții și cercetare în vaccinurile personalizate împotriva cancerului, spune Grippin. Dacă această abordare se dovedește eficientă în studii clinice, el afirmă că cele două tipuri de vaccinuri ar putea fi folosite simultan – unul pentru a stimula un răspuns imun general și celălalt pentru a antrena sistemul imunitar să lupte specific împotriva celulelor canceroase. Dar obținerea mai multor date ar necesita cercetări într-un domeniu care a fost defavorizat și criticat de oficiali ai administrației Trump.
„Climatul actual afectează pacienții, pentru că și cuvântul «ARNm» are o stigmatizare în zilele noastre”, spune coautorul studiului Steven Lin, oncolog la MD Anderson. „Mergem pe coji de ouă, fiindcă există atât de multă publicitate negativă despre ARNm.”
