Actul normativ care reglementează imigrația în România, inclusiv contingentul de străini din afara Uniunii Europene care primesc dreptul să lucreze pe teritoriul statului român, este pe care să fie modificată, a declarat pentru Mediafax Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, confirmând astfel informațiile obținute din piață. Proiectul de modificare a legii, detaliat în mare de demnitar, urmează să fie pus în transparență decizională cel mai probabil în cursul acestei săptămâni.
Schimbările vizează, pe de o parte, reducerea birocrației, reclamată de mediul privat și companiile de consultanță privind forța de muncă din afara blocului comunitar.
Autoritățile vor ca prin noua lege să poată avea mai multe informații privind traseul lucrătorilor care sunt acceptați pe piața muncii din România, dar dintre care unii pleacă direct spre vest. Mediul privat reclamă durata excesivă a procedurilor de aducere a creierelor din străinătate. „România nu își mai permite să piardă specialiști din cauza birocrației”
„Lucrăm, într-adevăr și la niște obiective și mecanisme prin care să putem să monitorizăm ce se întâmplă cu adevărat cu acei lucrători străini care ajung pe teritoriul României pentru că în ultimii ani de zile, deși am eliberat undeva în jur de 50 spre 70.000 de permise de muncă, în momentul în care ne uitam la lucrătorii care rămân efectiv în țară erau undeva la 60 pe 70% persoane care încă lucrau pe teritoriul României. Restul plecau, fie nu mai ajungeau absolut deloc în România, în momentul în care primeau acea viză, puteau să plece direct într-o țară străină, fie veneau în România și ulterior plecau imediat într-o țară străină și nu din cauza aceasta aveam inclusiv problemele acelea legate de viza Schengen, până am putut să intrăm în Schengen”, a declarat secretarul de stat.
Din această cauză, pe piața muncii se simțea un deficit de forță de muncă, implicit față de nivelul aprobat.
„Noi nu am atins niciodată contingentul acela de 100.000 de persoane, cum a fost în ultimii doi ani de zile. Chiar dacă eliberam un număr de permise de muncă, oamenii aceia nu veneau și nu lucrau pe teritoriul României. În momentul de față, în România există contracte de muncă pentru lucrători străini, cu aproximație, în jurul cifrei de 120.000 de persoane, în toți anii de când aducem lucrători străini în România, deși noi am avut cel puțin în ultimii doi ani de zile contigente stabilite de 100.000 de persoane”, a detaliat Ciprian Văcaru.
Astfel, dacă pentru 2025, contingentul aprobat este de 100.000 de străini, iar declarațiile publice recente ale ministrului Muncii, dar nu numai, indicau o scădere cu 10% pentru anul următor, și la acest capitol sunt luate în calcul unele schimbări privind modul de stabilire a acestuia.
Potrivit secretarului de stat, proiectul se află într-o fază avansată, acesta fiind în lucru de câteva luni.
Potrivit datelor oficiale de la nivelul Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), la finalul anului 2024, România înregistra peste 140.640 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene.
Pentru anul 2025, s-a menținut plafonul de 100.000 de avize, în condițiile în care domenii esențiale – precum producția (29.141 angajați non-UE), construcțiile (28.538), comerțul (20.008), HoReCa (18.844) și serviciile administrative și de suport (12.189) – se bazează pe această forță de muncă. Peste 60% dintre avizele emise în 2024 au vizat ocupații precum muncitori în agricultură, construcții, curățenie sau manipulare marfă. Nepal, Sri Lanka, Turcia și India rămân principalele țări de origine ale lucrătorilor non-UE în România.
Cele mai recente date arată că în primele opt luni, perioada 1 ianuarie – 31 august a acestui an, polițiștii de imigrări au emis, la nivel național, 71.921 de avize de angajare în muncă pentru străinii care doresc să lucreze în România.
