În primele 10 luni ale anului, doar în 3.300 de cazuri a fost pusă în aplicare măsura de obligare agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere, a declarat, ieri, adjunctul inspectorului general al Poliţiei Române, Eduard Miriţescu, citat de TVR Info.
Dintre aceste cazuri, 1.800 au fost pentru ordine de protecţie provizorii, reprezentând 15% din totalul acestor ordine emise de poliţişti şi 1.500 pentru ordine de protecţie, adică numai 12% din totalul ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.
„Voi aduce în atenţie datele colectate în primele zece luni ale anului 2025, când poliţiştii au intervenit la 113.000 de semnalări în contextul violenţei domestice, cu repartizare sensibil egală – 55.000 în mediul urban şi 58.000 în mediul rural. În acest context, numărul faptelor penale asociate domeniului violenţei domestice a înregistrat o scădere cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut, cu scăderi importante în cazul infracţiunilor de lovire sau alte violenţe – 28% şi ameninţare – 21%, cea mai mare pondere în ansamblul penal al fenomenului fiind dată de infracţiunea de lovire sau alte violenţe, cu aproximativ 55% din total”, a informat Miriţescu într-o conferinţă de presă.
În urma evaluării realizate de către poliţiştii care au intervenit la cele 113.000 de sesizări semnalate în contextul violenţei domestice, a rezultat că situaţiile sesizate prezintă risc iminent asupra vieţii şi integrităţii fizice sau psihice a persoanei.
„Vreau să subliniez că doar 51% dintre victime au ales să beneficieze de protecţie prin emiterea unui ordin de protecţie”, a spus Miriţescu.
În cursul anului 2025 au fost emise 12.100 ordine de protecţie provizorii, 92% dintre acestea fiind confirmate de procuror şi, ulterior, 4.600 dintre ele fiind transformate în ordine de protecţie de către instanţele de judecată, reprezentând 41% din totalul ordinelor de protecţie provizorie emise de poliţişti. La nivel naţional, au fost emise de către poliţişti 12.187 de ordine de protecţie provizorii, 4.610 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de către instanţele de judecată. Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie provizoriu, au fost sesizate 814 infracţiuni, dintre care 474 în mediul urban şi 340 în mediul în rural.
În aceeaşi perioadă, instanţele judecătoreşti au emis 12.663 de ordine de protecţie, 4.610 fiind provenite din ordine de protecţie provizorii. Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, au fost sesizate 5.065 de infracţiuni.
„În acest context al prevenirii situaţiilor încălcării interdicţiilor şi obligaţiilor impuse agresorilor, printr-un efort instituţional consistent, grevat de lipsa resursei umane, am reuşit devansarea cu trei luni a implementării sistemului informatic de monitorizare electronică la nivel naţional; acesta a devenit operaţional începând cu data de 1 octombrie 2024. Cu limitările inerente ale acestui sistem, el contribuie semnificativ la creşterea gradului de protecţie şi a prevenirii încălcării măsurilor dispuse, fiind monitorizate toate acţiunile de apropiere ale agresorului faţă de victimă sub limita stabilită”, a precizat Miriţescu.
A fost instituită obligaţia poliţiştilor de a efectua o verificare directă atât la domiciliul victimei, cât şi al agresorului, pentru a constata concret dacă starea conflictuală s-a agravat, s-a atenuat ori a fost stinsă.
„Ca rezultat, se observă o tendinţă de scădere a numărului de omoruri asociate acestui fenomen – dacă în anii 2023 şi 2024 au fost înregistrate câte 86 de cazuri, în primele 10 luni ale acestui an au fost înregistrate 68 de omoruri (45 de femei şi 23 de bărbaţi)”, a afirmat Miriţescu.
El a făcut un apel pentru creşterea încrederii în instrumentele de protecţie de care pot beneficia victimele şi care pot salva vieţi. Nicio persoană care a solicitat montarea unei brăţări de monitorizare electronică a agresorului şi a respectat condiţiile de utilizare nu a fost victima unei infracţiuni de omor.
