Un nou studiu îngrijorător realizat de Societatea Americană de Cancer și citat de publicația The Conversation a arată că generația X (cei născuți în perioada1961-1980) și milenialii (persoane născute între 1981 și 1995) prezintă un risc mai mare de a dezvolta multe tipuri de cancer decât predecesorii lor. Acest studiu se alătură unui număr tot mai mare de dovezi care arată că unele tipuri de cancer, precum cele de intestin, sân și pancreas, devin tot mai frecvente la tineri, potrivit unui documentar prezentat de TVRInfo. Studiul a analizat date provenite de la aproape 24 de milioane de pacienți cu cancer, colectate din registrele oncologice ale SUA pe o perioadă de 20 de ani, începând din anul 2000. Echipa de cercetare a ordonat datele în funcție de tipul de cancer, sex și perioada nașterii – cu alte cuvinte, intervalul de cinci ani în care s-au născut participanții.
De asemenea, cercetătorii au realizat o ajustare statistică pentru a ține cont de faptul că, pentru oricine, odată cu înaintarea în vârstă crește probabilitatea de a dezvolta cancer. Analizând ratele celor 34 de tipuri de cancer cu cea mai mare incidență (cele care au avut cel puțin 200.000 de cazuri pe parcursul celor două decenii), studiul oferă cele mai concludente dovezi de până acum privind schimbarea tiparului referitor la câte persoane dezvoltă cancer – precum și când și de ce apare acesta.
În mod alarmant, 17 tipuri diferite de cancer devin tot mai frecvente în rândul generațiilor mai tinere analizate.
De exemplu, persoanele născute în 1990 au avut de două până la trei ori mai multe șanse de a dezvolta cancere ale intestinului subțire, tiroidei, rinichilor și pancreasului decât cele născute în 1955. S-a constatat, de asemenea, că persoanele născute mai recent fac cancer la o vârstă mai tânără.
La toate vârstele și pentru toate tipurile de cancer, cele mai accentuate creșteri au fost observate în cazurile de cancer pancreatic și de intestin subțire la persoanele sub 30 de ani.
În unele cazuri, cum ar fi cel al cancerului de intestin, incidența crescută în generațiile mai tinere a inversat chiar și tendința descrescătoare observată în generațiile anterioare – ceea ce sugerează că progresele anterioare în domeniul sănătății publice sunt acum pierdute.
Așadar, ce se întâmplă? De ce generațiile X și milenialii sunt mai predispuse să dezvolte anumite tipuri de cancer decât generațiile părinților și bunicilor lor? Răspunsul se află, cel mai probabil, în schimbările de stil de viață și de comportament. O dietă necorespunzătoare și un comportament tot mai sedentar sunt doi vinovați probabili. Zece dintre cele 17 tipuri de cancer identificate, cum ar fi cancerul intestinal și cel mamar, au fost asociate cu obezitatea. Statele Unite, ca și multe alte țări, se confruntă cu o epidemie de obezitate, ratele crescând de la an la an. Există tot mai multe dovezi care sugerează că obezitatea din copilărie sau de la începutul vieții adulte poate crește riscul unor tipuri de cancer. Un factor asociat, probabil important, este creșterea consumului de alimente ultraprocesate. Acestea au fost corelate cu o probabilitate mai mare de a dezvolta cancer. Consumul excesiv de alcool, mai ales în rândul femeilor mileniale, a fost evidențiat de autorii studiului ca o cauză a creșterii ratelor de cancer hepatic și esofagian observate la această generație. În ceea ce privește bărbații, s-a observat o tendință în formă de „U” (adică ratele au scăzut după un vârf inițial, apoi au început din nou să crească) pentru sarcomul Kaposi și cancerul anal – două tipuri de cancer asociate cu infecția HIV. După o perioadă de scădere a ratelor, această tendință s-a inversat pentru cei născuțide la mijlocul anilor 1970 încoace. Acest lucru reflectă recrudescența recentă a ratelor de infectare cu HIV în SUA. Infecția cu virusul papiloma uman (HPV) – un virus transmis sexual, cunoscut ca principală cauză a cancerului de col uterin – ar putea fi, de asemenea, un factor în creșterea ratelor de cancer anal. Se estimează că 90% dintre cazurile de cancer anal sunt cauzate de infecția cu HPV. Interesant este că, spre deosebire de tendința observată în cazul cancerului anal la bărbați, studiul a constatat o scădere accentuată a riscului de cancer de col uterin la femeile născute în preajma anului 1990 – primele care au fost vaccinate împotriva HPV. Când vaccinurile HPV au fost introduse pentru prima dată, ele au fost oferite doar fetelor, ceea ce înseamnă că tinerii bărbați din această generație nu au fost protejați. Deși unele dintre schimbările observate de cercetători în ratele cancerului pot fi atribuite modificărilor generaționale ale stilului de viață și comportamentului, care sunt deja cunoscute ca factori de risc pentru cancer, acestea nu pot explica toate schimbările observate – cum ar fi creșterea cazurilor de leucemie. Autorii menționează că este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege cauzele acestor tipuri de cancer. Fără a ști pe deplin de ce aceste cancere devin mai frecvente, va fi dificil să se ia măsuri adecvate pentru a inversa aceste tendințe.
Milenialii – persoane născute între 1981 și 1995 – sunt prima generație care are un risc mai mare de a dezvolta tumori decât părinții lor. Sunt tot mai multe cazuri de persoane din această categorie care suferă de boli pe care le-am asocia de obicei cu vârsta înaintată – hipertensiune, diabet de tip 2 sau poate chiar de boala pe care toți ne temem s-o numim: cancer, potrivit unui articol apărut în publicația The Conversation.
Între 1990 și 2019, cazurile de cancer cu debut precoce, la persoane sub 50 de ani, au crescut cu 79% la nivel mondial, iar mortalitatea cu 28%. Potrivit sursei citate, aproximativ 80% dintre cancere sunt „întâmplătoare”, adică nu sunt cauzate de mutații ereditare, ci de factori externi care deteriorează ADN-ul în timp. Aici intră ceea ce mâncăm și respirăm, precum și nivelul nostru de activitate fizică, odihnă, stres și expunere la substanțe nocive. Cu alte cuvinte, lucrurile care contează cel mai mult sunt factorii de stil de viață care ne înconjoară zilnic, și nu genetica moștenită. Iar noi știm că stilul de viață al părinților și bunicilor noștri a fost foarte diferit de al nostru.
Unul dintre principalii factori din spatele acestei „noi epidemii” este dieta. Obezitatea infantilă a început să crească vertiginos în anii 1980. În 2022, peste 390 de milioane de copii și adolescenți între 5 și 19 ani erau supraponderali – dintre care 160 de milioane erau obezi, potrivit OMS. Această afecțiune nu este doar o chestiune estetică: este asociată cu rezistența la insulină, inflamația cronică de grad redus și modificări hormonale care cresc riscul de a dezvolta cancer colorectal, mamar sau endometrial.
Cel mai important, efectele obezității infantile nu dispar odată cu vârsta. Potrivit Fundației pentru Cancerul de Colon, o meta-analiză care a inclus peste 4,7 milioane de persoane a arătat că cei cu un indice de masă corporală (IMC) mare în copilărie au un risc mai mare de cancer colorectal la vârsta adultă: cu 39% mai mare la bărbați și cu 19% mai mare la femei, comparativ cu cei care au avut un IMC sănătos în copilărie. Schimbările din dietă au modificat și microbiota intestinală. S-a demonstrat că dietele bogate în alimente ultraprocesate reduc diversitatea bacteriană și cresc proporția de tulpini care produc metaboliți proinflamatori. Aceasta contribuie la boli gastrointestinale precum sindromul de colon iritabil sau SIBO, care par aproape endemice printre mileniali – dacă întrebi un grup de treizeci de ani care dintre ei suferă de probleme digestive, puține mâini nu se vor ridica.
Al doilea mare vinovat este alcoolul, întrucât întâlnirile între mileniali se desfășoară adesea în jurul unei mese pline de mâncare și băutură. Ani de zile s-a crezut că un pahar de vin te-ar putea „proteja” într-un fel, dar astăzi știm că nu există un nivel sigur de consum de alcool: Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului îl clasifică drept carcinogen din Grupul 1, la același nivel cu tutunul. Asta pentru că organismul transformă etanolul în acetaldehidă, un compus care deteriorează ADN-ul.
Mai mult, tiparele de consum diferă între generații. În timp ce baby boomerii (născuți între 1946 și 1964) beau mai des zilnic, milenialii tind să bea mai rar, dar să recurgă mai des la excese episodice, ceea ce implică riscuri semnificative. Acest lucru este confirmat de sondajul EDADES 2024 al Ministerului Spaniol al Sănătății, care analizează nivelurile diferite de risc asociate cu comportamentele diferite între generații.
Și, ca și cum nu ar fi fost de ajuns, un studiu recent publicat în Environmental Science & Technology a descoperit că multe tipuri de bere conțin substanțe perfluoroalchilate (PFAS). Aceste substanțe chimice, cunoscute și ca „chimicale eterne”, sunt asociate cu rate mai mari de cancer testicular și renal. Milenialii dorm mai puțin și mai prost decât generațiile anterioare. Sondajele recente arată că milenialii și generația Z dorm, în medie, cu 30–45 de minute mai puțin pe noapte decât baby boomerii, în principal din cauza expunerii nocturne la ecrane și rețele sociale. Această lumină artificială perturbă eliberarea de melatonină, un hormon antioxidant care reglează ciclul celular. Lipsa cronică de somn nu doar că afectează repararea ADN-ului, ci reduce efectele protectoare ale melatoninei împotriva cancerului. Nivelurile scăzute ale acestui hormon au fost asociate cu o capacitate redusă de a contracara deteriorarea oxidativă a ADN-ului și cu o proliferare celulară crescută.
În plus, ritmurile circadiene perturbate interferează cu expresia genelor-cheie implicate în repararea ADN-ului. Asta înseamnă că mutațiile se acumulează în timp, crescând riscul de procese tumorale.
Milenialii sunt probabil generația cu cele mai ridicate niveluri de cortizol. Când acest „hormon al stresului” rămâne crescut o perioadă îndelungată, el nu doar favorizează rezistența la insulină și hipertensiunea, ci și slăbește sistemul imunitar. Cercetările arată că stresul cronic crește inflamația, împiedică organismul să elimine celulele anormale și poate chiar „trezi” celulele tumorale latente.
De fapt, studiile efectuate pe populația generală au descoperit că persoanele cu niveluri ridicate de stres sunt de până la două ori mai predispuse să moară de cancer decât cele care reușesc să-și gestioneze mai bine stresul.
Nu în ultimul rând, generațiile tinere recurg la automedicație mai des decât cele anterioare. Aceasta presupune riscuri noi, pe termen scurt și lung. Utilizarea frecventă a paracetamolului este asociată cu afectarea ficatului și cu o posibilă creștere a riscului de cancer hepatic. Contraceptivele orale, folosite pe perioade foarte lungi din cauza amânării maternității, cresc ușor riscul de cancer mamar și cervical, deși oferă protecție împotriva cancerului ovarian și endometrial. În plus, utilizarea prelungită a antiacidelor și antibioticelor a fost asociată cu un risc crescut de cancer digestiv prin mecanisme indirecte, cum ar fi formarea de compuși carcinogeni sau disbioza intestinală (un dezechilibru al microbiotei). Proiecțiile sunt îngrijorătoare. Se estimează că numărul cazurilor de cancer ar putea crește de la aproximativ 20 de milioane în 2022 la aproape 35 de milioane în 2050 – o creștere globală de aproape 77%. Tendința este deosebit de pronunțată în cazul tumorilor digestive și ginecologice, care devin tot mai frecvente la adulții tineri. Milenialii sunt generația imediatei satisfacții, a anxietății și a pastilelor pentru orice, dar nu totul este pierdut, deoarece mulți dintre factorii care ne îmbolnăvesc pot fi controlați, începând chiar de azi.
Adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase poate reduce riscurile și ne poate îmbunătăți calitatea vieții într-un viitor care nu este atât de îndepărtat pe cât ne-am dori să credem.
Totuși, tabloul nu este complet sumbru. Unele tipuri de cancer devin de fapt mai rare în rândul generațiilor tinere.
Studiul a arătat o scădere constantă a riscului de a dezvolta cancer pulmonar în generațiile succesive. Persoanele născute în 1990 au un risc de cinci ori mai mic de a dezvolta această boală comparativ cu cele născute în 1955.
Progrese similare încep să fie observate și în cazul melanomului, unde persoanele născute în 1990 au prezentat un risc mai mic decât toate generațiile născute în ultimii 50 de ani.
Aceste tendințe reflectă succesul campaniilor de sănătate publică menite să descurajeze consumul de tutun și să promoveze comportamente sigure în expunerea la soare. Ele subliniază modul în care schimbarea comportamentului și adoptarea unor alegeri mai sănătoase pot reduce riscul de a dezvolta cancer.
