Nicoleta Dumitrescu
După trei luni de contre, într-un final, partidele din coaliție au ajuns la un acord, deocamdată de principiu, în ceea ce privește mult discutata reformă din administrația publică. După ce, inițial, în ceea ce privește tăierile de posturi, se plecase cu cifra de 14.000, acum, ca urmare a presiunilor, venite din mai toate părțile, s-ar fi convenit ca 13.000 de bugetari să fie dați afară, asta în cazul administrației locale, pentru că, în cazul administrației centrale, va trebui să se aleagă între reducerea de personal sau reducerea de cheltuieli, procentul fiind același – 10%.
Acum, rămâne la latitudinea primarilor și a șefilor de consilii județene ce modalitate vor aplica în cazul reducerilor de personal, dar mai ales care vor fi criteriile prin care funcționarii care sunt acum pe posturi vor trebui să fie puși pe liber. Se va aplica, oare, principiul ultimul venit, primul plecat ori, pentru departajare, se vor lua în calcul studiile și activitatea? E de văzut, așa cum este de văzut și dacă, prin această reformă, cu adevărat vor fi sparte, la propriu, cercurile în care anumite funcții erau ocupate pe criteriile deja cunoscute, adică pile, relații, cumetrii. Oricum, privind în urmă, este pentru prima dată când, cu adevărat, o inițiativă legată de reducerea armatei de funcționari din administrația publică este dusă până la capăt de un premier în funcție, și în primul lui an de mandat ! Mai rău va fi, însă, în cazul aleșilor locali, care tot în primul lor an din acest mandat vor trebui să taie și din schemele de personal, în condițiile în care până acum s-a tot mers din tăieri în tăieri, dar mai ales în condițiile în care își făcuseră tot felul de speranțe în ceea ce privește mersul înainte.
Acum, însă, cuvântul de ordine va trebui să fie austeritatea, termen cu care administrația publică va trebui să se obișnuiască. Mai mult decât atât, o cale de întors în privința tăierilor nu va mai exista, săptămâna viitoare ministrul Dezvoltării urmând să prezinte și forma finală a proiectului de lege în ceea ce privește reforma administrației publice, ce se va pune în aplicare tot prin angajarea răspunderii de către Guvern în Parlament.
Pe de altă parte, coaliția ar fi ajuns la o înțelegere, tot de principiu, și în ceea ce privește un alt subiect, și acesta luat în discuție de foarte mult timp, respectiv reducerea numărului de parlamentari. În acest caz, ideea pe care s-ar fi convenit ar fi fost ca, de la următorul mandat, adică din anul 2028, numărul de deputați și de senatori să fie redus tot cu 10%, în fiecare județ urmând să fie doar patru deputați și doi senatori. Având în vedere faptul că au trecut 16 ani de când a avut loc referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, la o adică, și această înțelegere între partidele aflate acum la guvernare, ce vizează reducerea numărului de aleși ai neamului începând cu viitoarea legislatură, tot este ceva, dat fiind faptul că, din anul 2009 încoace, de când românii s-au pronunțat prin vot pentru această schimbare, nu s-a întâmplat absolut nimic.
Să fie asta un semn că politicienii își dau seama că nu mai pot fi credibili dacă nu pică de acord și pe capitolul reduceri? Rămâne de văzut! Însă, un și mai mare pas ar putea fi făcut dacă aceștia ar pica de acord și în cazul unui alt capitol sensibil, și anume reducerea subvențiilor pe care partidele parlamentare le primesc lunar.
