Organismul anti-rasism al Consiliului Europei (CE), Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) a publicat rapoartele privind România, Slovenia și Spania, evaluând progresele înregistrate în ceea ce privește cadrele juridice și instituționale, precum și politicile și practicile de prevenire și combatere a discursurilor rasiste și anti-LGBTI, a infracțiunilor motivate de ură și a discriminării grupurilor aflate în situații de vulnerabilitate, precum romii, persoanele LGBTI, migranții și persoanele provenite din medii migrante, potrivit Mediafax.
În raportul său privind România, ECRI formulează 15 recomandări. În special, recomandă, ca prioritate, ca autoritățile să instituie un sistem național de monitorizare a incidentelor rasiste și anti-LGBTI în școli și să colecteze date defalcate pe gen cu privire la astfel de incidente, inclusiv cu privire la motivele comportamentului de hărțuire. De asemenea, recomandă ca, în următorii doi ani, să se elaboreze un cadru juridic care să reglementeze în mod explicit condițiile și procedura de recunoaștere legală a genului și să stabilească orientări clare pentru furnizarea de servicii medicale de afirmare a genului.
De la ultimul raport al ECRI din 2019, s-au înregistrat progrese în mai multe domenii. Funcțiile și competențele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării sunt în mare măsură în conformitate cu recomandările generale ale ECRI pentru organismele de promovare a egalității, dar resursele sale financiare și umane rămân insuficiente. S-au înregistrat progrese în promovarea educației incluzive și în stabilirea unei proceduri de tratare a cazurilor de violență școlară, inclusiv hărțuirea și hărțuirea cibernetică.
A fost adoptată o lege penală specifică privind măsurile de prevenire și combatere a antigipsismului, iar autoritățile au adoptat o abordare mai coordonată pentru combaterea discursurilor și infracțiunilor motivate de ură, inclusiv prin adoptarea a două strategii de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursurilor motivate de ură. Eforturile de îmbunătățire a incluziunii romilor au continuat, inclusiv inițiativele de regularizare a așezărilor informale și adoptarea unei noi legislații care interzice segregarea școlară.
Cu toate acestea, ECRI își exprimă îngrijorarea cu privire la mai multe aspecte. Hărțuirea este, potrivit rapoartelor, o problemă răspândită și gravă în școli. Aspectele legate de orientarea sexuală, identitatea de gen și caracteristicile sexuale nu sunt incluse în programele școlare. Potrivit rapoartelor, discriminarea împotriva persoanelor LGTBI persistă.
Cuplurile de același sex nu beneficiază încă de nicio recunoaștere legală. Cadrul juridic nu definește în mod clar condițiile și procedurile pentru recunoașterea legală a genului și nu există orientări specifice pentru furnizarea de servicii medicale de afirmare a genului. Alte aspecte care suscită îngrijorare sunt prezența tot mai mare a discursului instigator la ură în discursul politic, în mass-media și online. Situația romilor rămâne dificilă în toate domeniile vieții, multe așezări informale fiind situate în apropierea unor zone puternic poluate, iar numeroși elevi romi frecventând școli segregate.
