Judecătorii CCR, cu unanimitate de voturi, au respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor şi S.O.S. România, precum şi de senatori aparţinând grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, şi au constatat că Legea pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este constituţională în raport cu criticile de neconstituţionalitate formulate.
Curtea Constituţională a României a stabilit, miercuri, că reglementarea Registrului Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI) la Parlament, sub forma unei platforme publice, accesibilă online, prin intermediul căreia deputaţii şi senatorii publică informaţii referitoare la întâlnirile dintre aceştia şi persoanele terţe, reflectă flexibilitate în redactarea unor norme suple, fără a afecta exigenţele constituţionale.
Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituţionali, cu unanimitate de voturi, au respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor şi S.O.S. România, precum şi de senatori aparţinând grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor, şi au constatat că Legea pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor este constituţională în raport cu criticile de neconstituţionalitate formulate.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, care au vizat respectarea normelor de tehnică legislativă în elaborarea expunerii de motive a propunerii legislative, dispoziţiile constituţionale privind avizul Consiliului Legislativ şi procedura de adoptare a legii, Curtea a constatat, în esenţă, că:modificările operate prin legea criticată se reflectă în conţinutul expunerii de motive;Consiliul Legislativ a comunicat avizul său favorabil, iar în forma legii au fost preluate unele observaţii cuprinse în aviz; aspectele privind încălcarea termenelor în procedura de adoptare a legii vizează aplicarea regulamentelor parlamentare, fără relevanţă constituţională, în timp ce dezbaterea liberă a soluţiilor legislative şi schimbul de idei în Parlament, ca bază a democraţiei, nu au fost afectate.
Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, Curtea a constatat că: statutul juridic specific al deputaţilor şi senatorilor nu justifică, per se, o diferenţă de tratament juridic în raport cu celelalte categorii de persoane cărora li se aplică regulile privind transparenţa în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice; reglementarea RUTI la Parlament, sub forma unei platforme publice, accesibilă online, prin intermediul căreia deputaţii şi senatorii publică informaţii referitoare la întâlnirile dintre aceştia şi persoanele terţe, care îşi manifestă, din proprie iniţiativă, interesul pentru o iniţiativă legislativă aflată în procedura parlamentară, reflectă flexibilitate în redactarea unor norme suple, fără a afecta exigenţele constituţionale de claritate a legii şi caracterul oficial al limbii române;stabilirea obligaţiilor deputaţilor şi senatorilor de a se înregistra în RUTI şi de a publica informaţii referitoare la întâlnirile cu persoanele terţe, în legătură cu o iniţiativă legislativă aflată în procedura parlamentară, nu alterează rolul fundamental al parlamentarilor de a fi în serviciul poporului, concretizat la nivelul legii criticate inclusiv prin instituirea obligaţiei menţinerii unui dialog deschis şi echitabil cu cetăţenii, respectiv cu persoanele terţe, pe problemele care îi interesează şi care rezultă din asumarea şi exercitarea mandatului de parlamentar.
