Dobânda-cheie este 6,5% pentru a opta lună consecutiv, semn că BNR preferă stabilitatea într-un moment în care inflația rămâne ridicată – aproape 10%, printre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Decizia vine într-un context complicat: după valul de scumpiri din energie, creșterea TVA și accizele mai mari, prețurile au continuat să apese buzunarele românilor, potrivit TVRInfo.
În octombrie, inflația a coborât ușor – la 9,8%, față de 9,9% în septembrie –, dar BNR avertizează: scăderea va fi lentă, iar efectele de runda a doua – adică scumpirile generate de salarii și de cursul valutar – abia se simt.
În timp ce alte bănci centrale din regiune încep să reducă dobânzile, România stă pe loc. În Polonia, dobânda a coborât la 5,25%, iar în Cehia, la 4,75%.
Banca Centrală Europeană, în schimb, a oprit seria de creșteri, menținând dobânda la 4,5%. România rămâne însă printre statele cu cele mai ridicate costuri ale creditelor din UE.
Pentru populație și firme, efectul este direct: creditele rămân scumpe, iar economisirea – ceva mai atractivă. În octombrie, rata medie la creditele de consum în lei a depășit 13%, în timp ce depozitele bancare aduc în jur de 6% dobândă anuală.
BNR a transmis un mesaj clar: deși economia încetinește – creștere economică de doar 0,3% în trimestrul al doilea –, o relaxare a politicii monetare ar fi riscantă. Scenariul temut este cel al unei „reinflamări” a prețurilor, mai ales dacă statul continuă să majoreze taxe și accize.
Datele arată și o polarizare între sectoare: industria rămâne în scădere, comerțul se contractă, dar construcțiile și exporturile susțin o ușoară revenire. Deficitul comercial s-a redus, însă deficitul bugetar continuă să depășească pragul de 6% din PIB – un alt motiv pentru care BNR rămâne prudentă.
Prognoza băncii centrale este clară: inflația va scădea sub 8% abia în prima parte a lui 2026 și ar putea reveni la ținta de 2,5% ±1 pp abia în 2027. Până atunci, România rămâne într-un echilibru fragil, cu prețuri încă mari, consum temperat și o politică monetară de așteptare.
Într-o Europă care caută relansarea, BNR alege să apere stabilitatea. Într-o economie tensionată de taxe, datorii și salarii în creștere, Mugur Isărescu joacă, din nou, cartea prudenței – fără să apese nici pe frână, nici pe accelerație.
