Poliția Română a publicat o emoționantă poveste despre cum a fost salvată o viață. Este scrisă chiar de către polițista Violeta Dorina Țică, din cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității Prahova, pe care o redăm integral: „Era puțin după ora 23:00. Dormeam, când câinele meu, Nero, a început să latre și să mă trezească. Parcă voia să-mi spună că cineva are nevoie de ajutor pe casa scării. Am sărit din pat, în pijamale, desculță, și am fugit pe scări. Acolo, am auzit țipetele disperate ale unor părinți- unul își ținea în brațe copilul, iar celălalt suna la 112. Copilul lor, un bebeluș de doar o lună, nu mai respira. Mămica, cu ochii în lacrimi și vocea frântă de teamă, mi l-a pus în brațe și a strigat: <<Vă rog, ajutați-mi copilul!>>. Bebelușul se înecase cu sirop, iar fiecare secundă părea o eternitate. Părinții erau în pragul disperării, iar în jur – nicio altă ușă deschisă. Doar eu, desculță, pe scări, cu un suflet mic în palme. Mi-am păstrat calmul, am aplicat manevrele de salvare și nu mi-am pierdut nicio clipă credința că își va reveni. După câteva clipe, care au părut o veșnicie, copilul a început să respire din nou. Am stat cu el până a ajuns echipajul SMURD. L-am vizitat ulterior la spital, iar în urma investigațiilor medicale, bebelușul este perfect sănătos. Sunt polițist, iar funcția mea aduce multe provocări. Dar și șansa de a fi acolo unde e nevoie de lumină, de curaj, de viață. Pentru mine, a fost o lecție de viață: Despre cât de prețioasă e fiecare secundă, despre cum reacționăm în momentele critice, și despre credință mai presus de frică.” (Foto: Poliția Română)