Nicoleta Dumitrescu
Considerând că reprezintă noul val al aleșilor neamului, puși pe fapte mari pe toate planurile, unul dintre parlamentarii de la Partidul Oamenilor Tineri (POT) a venit cu o inițiativă mai mult decât revoluționară. Acesta a propus să se înființeze Registrul Promisiunilor Electorale, rostul acestuia fiind unul care, una peste alta, reflectă o realitate împământenită, de altfel, în ceea ce se poate numi drept ”cultura administrației locale”, și anume sancționarea primarilor și a președinților de consilii județene care păcălesc electoratul.
Potrivit inițiativei, depusă deja la Camera Deputaților, registrul menționat ar urma să intre, dacă și propunerea va deveni lege, în atribuțiile Autorității Electorale Permanente, care ar trebui să țină evidența tuturor promisiunilor făcute în campania electorală de către cei care își doresc să ajungă șefi peste comune și orașe, respectiv peste județe. Iar dacă respectivii ar urma să și fie votați în funcțiile pentru care au candidat, în 30 de zile de la preluarea mandatului, aceștia ar urma să semneze și un angajament electoral care să conțină promisiunile făcute alegătorilor. Și pentru că totul a fost gândit cu cap, evident de către inițiatorul de la POT, aceiași aleși ar urma să facă și un bilanț a ceea ce au promis, în caz de raportări false urmând ca respectivii să riște nu doar amenzi între 10.000 și 50.000 de lei, dar și interdicția de a mai candida la viitoarele alegeri!
Având în vedere faptul că, de regulă, puține dintre promisiunile primarilor ajung să fie și puse în practică, propunerea menționată nu ar putea fi considerată ca fiind una exagerată. Mai degrabă, în condițiile în care sunt nenumărate exemple de situații în care nici măcar jumătate din ceea ce se spunea în campaniile electorale nu se realizează, în cazul unor aleși ar putea fi întocmit mai degrabă…Registrul minciunilor! Numai că, având în vedere că această inițiativă pare că a fost concepută cu un plus de părtinire, în condițiile în care Registrul Promisiunilor Electorale îi vizează strict doar pe primari și președinți de consilii județene, fiind excluși, din start, deputații și senatorii, este de văzut dacă o asemenea ”minunăție” va avea și șansa să devină realitate. Cum însă, inițiativele aleșilor neamului ajunși în Casa Poporului s-au dovedit, nu o dată, mult prea… revoluționare, cât să nu să poată fi adaptate vremurilor pe care le trăim, mai mult ca sigur și aceasta va avea soarta eșecului. Și asta pentru că, așa cum s-a și văzut, de altfel, ascensiunile pe funcții, inclusiv pe cele publice, se fac pe promisiuni electorale, promisiuni care, se știe, niciodată nu pot fi puse în practică în totalitate. În fapt, nicio campanie electorală nu ar mai avea farmecul ei dacă policienii, în calitatea lor de candidați, nu ar mai face promisiuni, care mai de care, pentru că, altfel, nu s-ar mai ști cum vor putea să ”înflorească orașele ori comunele”, iar oamenii să trăiască bine! Pe de altă parte, în lipsa promisiunilor, nici electoratul nu ar mai putea să știe, la o adică, pe cine să pună ștampila când se află în fața buletinului de vot. Or, după cum se știe, promisiunile sunt cele care contează, iar asta o știu și liderii partidelor, chit că, o dată la patru ani, ar putea să fie tipărite nu doar noile oferte electorale, ci și… Registrul mincinilor! Dar asta nu mai contează!
