Acești sfinți mucenici ai lui Hristos au fost pe vremea împăratului Deciu și a lui Valerian, proconsulul Asiei, cu meșteșugul doctori. Sfântul Carp era episcopul Tiatirilor, iar Papil era hirotonit diacon de acest Carp.
Deci, prinzându-se de către domnitor și întrebați fiind au mărturisit înaintea tuturor numele Domnului Hristos și silindu-i să facă jertă la idoli și neînduplecându-se, ei au fost legați pe lângă cai și târâți de la Tiatira până la Sardia și acolo spânzurându-i de un lemn i-au strujit. Atunci și Sf. Agathodor, slugă fiind sfinților și urmând lor, s-a întărit de dumnezeiescul înger și a mărturisit pe Hristos. Deci spânzurându-l și pe el l-au bătut cumplit cu toiege. Și așa fiind bătut și-a dat duhul în mâinile lui Dumnezeu. Iar Sf. Carp fiind spânzurat a râs și fiind întrebat de către domnitor pentru ce a râs, Carp a zis: “Am văzut slava Domnului meu și m-am bucurat”. Iar pe Papil l-au legat de patru pari și l-au ridicat sus, apoi l-au împroșcat cu pietre, dar a rămas nevătămat. După aceea fiind aduși de față sfinții împreună i-au tăvălit peste spini în sus și în jos și bătându-i deasupra pe pântece. După aceea i-au dat ca să-i manânce fiarele. Atunci un leu, o minune!, răcnind oprea pe chinuitori de la atâta nemilostivire. Și bătându-le cu piroane încălțăminte de fier în picioare i-au aruncat în cuptor. Atunci și Agathonica, sora Sfântului Papil, făcând rugăciune, a intrat și ea cu dânșii. Și rămânând sfinții nearși și nevătămați, li s-au tăiat capetele cu sabia.
