Un nou front economic se deschide între patronate și guvern. Patronii firmelor mici și mijlocii din România cer înghețarea salariului minim la 4.050 de lei pentru anul 2026. Aceștia susțin că nu mai pot face față scumpirilor, taxelor tot mai mari și lipsei de sprijin guvernamental, potrivit TVRInfo. Confederația Patronală IMM România avertizează că o nouă creștere a salariului minim ar adânci criza din mediul de afaceri: ar forța concedieri, ar crește numărul insolvențelor și ar împinge firmele spre munca la negru.
De cealaltă parte, PSD respinge categoric ideea de înghețare. Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, afirmă că România este obligată prin legislația europeană să crească gradual salariul minim. „Nu discutăm dacă, ci cu cât va crește în 2026″, a transmis social-democratul. În prezent, salariul minim brut este de 4.050 de lei, în creștere cu 9,4% față de anul trecut. În mână, un angajat primește aproximativ 2.574 de lei net, în timp ce costul total pentru firmă depășește 4.100 de lei.
România are însă unul dintre cele mai mici salarii minime din Uniunea Europeană: puțin peste 800 de euro brut, față de peste 1.500 de euro în Spania sau 2.200 în Germania, arată jurnaliștii de la economica.net. Guvernul urmează să decidă, în perioada următoare, dacă va majora salariul minim începând din 2026. Potrivit formulei aprobate la nivel național, valoarea salariului minim brut ar trebui să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu pe economie.
Directiva europeană privind salariul minim prevede că nivelul minim ar trebui să atingă cel puțin 60% din salariul median brut sau 50% din salariul mediu brut. În România, ponderea este în prezent în jur de 45%. Așadar, pentru a se alinia la media europeană, salariul minim ar trebui să urce anul viitor între 4.300 și 4.700 de lei.
Analiza economiștilor arată că o înghețare a salariului minim ar aduce o gură de oxigen pentru micii antreprenori, dar ar putea bloca consumul și ar reduce veniturile bugetare. Într-o economie deja afectată de scumpiri și incertitudine fiscală, statul trebuie să decidă: sprijină firmele sau menține puterea de cumpărare a celor 1,8 milioane de români care trăiesc din salariul minim.
