România se află la pragul unei provocări economice majore: datoria externă totală a urcat la 222,3 miliarde euro după primele opt luni din 2025, cu un salt de 18,8 miliarde euro față de decembrie 2024, arată datele BNR. Din această sumă, 77,8 % este datorie pe termen lung, iar restul pe termen scurt. În paralel, datoria administrației publice a crescut cu 14,9 miliarde euro, ajungând la 121,9 miliarde euro – un avans semnificativ care ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen mediu, potrivit TVRInfo.
O dublare sau creștere rapidă a datoriei externe pune presiune pe economia națională: obligațiile de plată generează costuri ridicate, vulnerabilitate la șocuri externe (creșteri de dobânzi, deprecierea monedei) și limitarea spațiului fiscal pentru investiții publice.
Mai mult, ponderea datoriei în raport cu GDP-ul a urcat semnificativ – în 2024, datoria externă a României a reprezentat ≈ 57,9 % din PIB.
Comparativ, în zona euro, datoria guvernamentală medie se situează în jurul valorii de 88 % din PIB. România nu este singura afectată: multe state europene au înregistrat creșteri ale ratelor de îndatorare în 2025, în contextul creșterii costului dobânzilor, cheltuielilor sociale și necesităților de relansare economică.
Această creștere a datoriei ascunde câteva pericole și riscuri, printre care: 1. Risc de lichiditate – Datoria externă pe termen scurt (49,4 miliarde euro, 22,2 % din total) trebuie refinanțată frecvent. Dacă piețele externe se strâng sau investitorii devin reticenți, România poate întâmpina dificultăți; 2. Costuri mai mari la servirea datoriei – Rata serviciului datoriei pe termen lung a scăzut la 14,8 % în primele 8 luni, față de 21,5 % în 2024 – dar asta poate fi temporar și poate reveni dacă dobânzile cresc; 3. Expunere la schimb valutar – O parte din datorie este denominată în valută. O depreciere a leului poate mări povara reală; 4. Distragerea resurselor spre plată, nu investiții – Cheltuielile cu dobânzile și rambursările pot sufoca bugetul public, reducând fondurile pentru infrastructură, educație sau sănătate; 5. Un semnal negativ pentru piețele internaționale – Dacă România continuă să acumuleze datorie într-un ritm accelerat, ratingurile de țară ar putea fi revizuite, ceea ce va face finanțarea mai scumpă. Un scenariu pe care l-am mai testat și evitat la limită în această vară.
