Nicoleta Dumitrescu
Odată cu depunerea jurământului la Cotroceni, în prezența șefului statului, prahoveanca Oana Gheorghiu este, începând de joi, în mod oficial, vicepremier al României. Cofondator al Asociației ”Dăruiește Viață”, aceasta s-a remarcat prin proiectele sale de infrastructură medicală, în mod special prin construirea Spitalului pentru copii cu cancer, o premieră în România, drept pentru care aceasta a atras atenția, iată, și a premierului Ilie Bolojan, care a dorit să o includă în echipa sa de la Palatul Victoria. Și a fost nominalizată pentru ocuparea locului lăsat vacant de Dragoș Anastasiu în ciuda nemulțumirii și criticilor venite din partea liderului PSD, supărat că partidul său nu a fost consultat în această privință, plus că, potrivit acestuia, o serie de postări critice din mediul online al acesteia ar compromite și relațiile României cu SUA.
Cum această reacție vizibil contra din partea PSD împotriva deciziilor anunțate de către premier nu este singulară, pare că și această nominalizare se încadrează tot în categoria ”care pe care”. Pentru că nominalizarea Oanei Ghiorghiu în funcția de vicepremier a venit la puțin timp după ce primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, l-a amenințat pe șeful Guvernului chiar cu o moțiune de cenzură, din partea PSD, dacă acesta nu își va asuma eșecul cu pensiile magistraților!
Ce va să zică și politica asta, când se dorește, cu orice chip, ca unul când zice ”Ba” celălalt să zică ”Da”! Oricum, de la o zi la alta, pe lista subiectelor de contre în cadrul coaliției se adaugă noi și noi teme, în contextul în care, după ce nu s-a ajuns la nicio concluzie cu tăierile posturilor din administrație, acum disputele s-au transferat fie asupra modificărilor care au legătură cu rămânerea în activitate și pensiile magistraților, fie în legătură cu majorarea sau înghețarea, anul viitor, a salariului minim pe economie. Pe de altă parte, având în vedere faptul că, de la o vreme încoace, fiindcă se insistă pe strategia care pe care, mai ales când vine vorba despre opinii, pare că nici nu mai există cauza de la care s-a și plecat când s-a luat decizia aplicării tuturor pachetelor de modificări fiscale, iar toate partidele de la putere au picat de acord că sunt necesare, și anume gaura de la bugetul statului!
Prin urmare, dată fiind această realitate, să se aplice, oare, aceeași strategie, de îndepărtare a atenției de la un subiect important la un subiect cu o importanță ceva mai redusă, dar pe care să se facă mai mult zgomot? Tot ce se poate! Însă, analizând frecvența cu care contrele sunt lansate în spațiul public, din dorința ca acestea să propage și mai mult zgomot, impresia este că unora care încă stau la masa coaliției le-ar plăcea să fie cu un picior și dincolo de ea!
De aceea, rămâne de văzut cât timp vor mai ține aceste contre și care va fi, pînă la urmă, și finalitatea lor. Pe de altă parte, să nu se ajungă și la o altă concluzie, respectiv aceea că a fost mult zomot pentru… nimic!
