Banca Națională a României a inaugurat vineri o nouă secțiune pe site-ul instituției, dedicată istoricului Tezaurului evacuat la ruși în perioada 1916-1917 și eforturilor continue de repatriere a acestuia, potrivit Hotnews. Inițiativa vine în contextul unei campanii internaționale de conștientizare a unei probleme rămase nerezolvate de mai bine de un secol. În decembrie 1916, pe fondul avansului trupelor Puterilor Centrale către București, autoritățile române au luat decizia de a evacua tezaurul național pe teritoriul Rusiei, singurul stat aliat cu care România se învecina la acea vreme. Primul transport a inclus 1.738 de casete cu aurul Băncii Naționale a României și două casete cu bijuteriile Reginei Maria, în valoare totală de peste 321 milioane lei ai vremii. Convenția semnată cu reprezentantul Imperiului Rus la Iași prevedea explicit că valorile românești se aflau „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”. Depozitate la Kremlin, în Sala Armelor, casetele au fost inventariate în ianuarie-februarie 1917, când s-a confirmat concordanța deplină cu declarațiile BNR. În octombrie 1917, revoluția bolșevică a schimbat radical situația. În ianuarie 1918, Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România și confiscarea tezaurului, declarând că „puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”. Promisiunea a rămas neîmplinită. Confiscarea a afectat grav echilibrul monetar al României. Aurul reprezenta rezerva metalică legală, fundamentul emisiunii biletelor băncii. Potrivit Statutelor BNR, banca trebuia să mențină o rezervă metalică de aur de minimum 40% din suma biletelor emise, asigurând astfel convertibilitatea leului.
Guvernatorul Mugur Isărescu povestește un moment emblematic din septembrie 1990, când a preluat conducerea BNR. Predecesorul său, Decebal Urdea, l-a condus în biroul guvernatorului, a deschis un seif și a scos un dosar vechi, pe care i l-a întins cu mâinile tremurânde. Acesta conținea protocoalele bilaterale originale din 1916 și 1917, semnate de guvernele Rusiei Imperiale și României. „Acest dosar este încă păstrat în seifurile Băncii Naționale ca un semn și sub angajamentul că fiecare guvernator va face tot ce îi stă în putere pentru a aduce înapoi această prețioasă Comoară”, mărturisea Isărescu. Documentul fusese întocmit special pentru conferința de la Genova din 1922, unde Rusiei Sovietice i s-a cerut ferm să returneze toate bunurile de valoare depuse la Moscova. Deși au avut loc două restituiri în 1935 și 1956, acestea nu au vizat aurul BNR depozitat la Moscova. Problema tezaurului a marcat constant relațiile româno-sovietice și apoi româno-ruse din ultimul secol. Aurul a fost menținut în activul bilanțurilor BNR până în 1929, când, în contextul stabilizării monetare, „creanțele litigioase asupra străinătății” au fost eliminate. Totuși, contul a continuat să fie înscris „pentru memorie” până în 1943, dispărând complet din bilanț în 1944, odată cu prezența Armatei Roșii pe teritoriul României.
Tratatul privind relațiile prietenești și de colaborare dintre România și Federația Rusă, semnat în 2003, a oferit prilejul reintroducerii în discuțiile oficiale a problemei Tezaurului. A fost înființată o Comisie mixtă româno-rusă care a ținut cinci ședințe, ultima la Moscova în noiembrie 2019. Conflictul din Ucraina a blocat orice formă de dialog pe această temă. În consecință, BNR a demarat o nouă strategie: conștientizarea publicului european și a factorilor de decizie internaționali. În martie 2024, Parlamentul European a dezbătut și adoptat cu un număr semnificativ de voturi o Rezoluție privind restituirea Tezaurului Național al României însușit ilegal de Rusia. Expoziția dedicată Tezaurului a fost prezentată la Parlamentul European, apoi la New York, găzduită de Institutul Cultural Român, marcând extinderea campaniei de conștientizare pe continentul american. Jacques de Larosière, fost președinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, director general al FMI și guvernator al Banque de France, i-a oferit guvernatorului Isărescu un sfat pe care acesta l-a urmat cu strictețe: „Va trebui să promovăm, cât de des putem, revendicările noastre cu privire la Tezaur.” Noua secțiune lansată pe site-ul BNR conține informații sistematizate, documente de arhivă, imagini relevante din epocă și materiale inedite despre activitățile pentru promovarea problemei, inventarul Tezaurului, restituirile parțiale și actele în sprijinul repatrierii. Materialele sunt disponibile în limbile română, engleză și, în curând, franceză.
