În contextul recrudescenţei escrocheriilor de tip «spoofing» – care se referă la apeluri și mesaje prin care infractorii îşi falsifică identitatea pentru a da impresia persoanei apelate că vorbesc cu un reprezentant al băncii, al Poliției, A.N.A.F. sau al altor instituţii publice – Poliţia Română atenţionează că astfel de practici au ca scop sustragerea banilor sau a datelor personale pentru săvârșirea de infracțiuni (fraudă, furt de identitate, deschidere de credite).
«Vocea de la celălalt capăt ( a infractorului-n.n.) este calmă, sigură pe ea și folosește un limbaj birocratic convingător, cu referiri la «dosar», «investigație» sau «procedură». Conversația este construită ca un mic teatru al autorității: apelantul se prezintă ca un ofițer sau inspector, dă un nume plauzibil, poate chiar un număr de legitimare (fals) și conferă imediat gravitate situației.
Apoi, pentru a câștiga și mai mult control, folosește elemente care par tehnice: menționează o tranzacție «suspectă», un cont care ar fi fost folosit în favoarea unei fraude sau date care sunt, surprinzător pentru victimă, corecte, iar exact aceste amănunte par să confirme autenticitatea apelului. Autorii acestui mod de operare exploatează teama de repercusiuni juridice și de pierdere a economiilor, prezentând cooperarea ca o dovadă necesară de bună‑credință», explică Poliţia Română metodele escrocilor.
În legătură cu solicitările acestora din urmă, aceeaşi sursă mai avertizează: «În unele cazuri,, cer instalarea unei aplicații de acces la distanță sub pretextul «verificării probelor», iar odată instalată, aplicația oferă controlul total asupra telefonului sau computerului, permițând acces la conturi și parole. Alteori solicită transferuri de bani în conturi intermediare, explicând că sumele sunt puse «în custodie» în cadrul anchetei, o formulare gândită să mascheze direcția finală a banilor și să împiedice intervenția imediată a băncii.(…) Comunicarea este adesea efectuată și în echipă: un apel aparent oficial de la «poliție» este urmat de un al doilea apel de la «bancă», aceasta din urmă confirmând necesitatea unor acțiuni sau de mesaje care conțin linkuri sau numere de cont. Acest aranjament dă impresia de legitimitate prin confirmare multiplă».
Fenomenul tip «spoofing»» este întâlnit la nivel european, având caracter transfrontalier, întrucât din investigațiile efectuate s-a constatat că apelurile provin din afara României.
În contextul de mai sus, Poliţia Română recomandă cetăţenilor: Nu furnizați niciodată coduri SMS, parole, PIN-uri sau date de pe card la telefon. Nicio instituție oficială nu vă va cere aceste informații prin apel; Nu instalați aplicații la cererea telefonică a unei persoane necunoscute, chiar dacă se prezintă drept polițist sau angajat bancar; Nu efectuați transferuri de bani, nu cumpărați vouchere sau carduri preplătite la indicația telefonică a unui ‹›reprezentant” al vreunei «instituţii»; Fiți atenți la apelurile insistente, cu ton amenințător sau care cer acțiuni imediate. Acestea sunt semne clare ale unei tentative de fraudă; Evitați să publicați pe internet informații personale, cum ar fi CNP-ul, adresa completă, fotografii ale actelor sau date bancare; Evitați să deschideți linkuri din SMS-uri sau e-mailuri suspecte, chiar dacă par să vină de la instituții cunoscute.
