Vicepreședinte al Parlamentului European, Victor Negrescu a declarat la TVR INFO că România se află pe locul al doilea în ceea ce privește accesul la resursele europene destinate apărării, un rezultat al unor „inițiative comune” care au condus inclusiv la amendarea regulamentului european. „În primul rând, este bine pentru România că se află pe locul 2 și este rezultatul, din nou, al unor inițiative comune care au condus inclusiv la amendarea regulamentului european. Noi am subliniat în repetate rânduri la Bruxelles faptul că statele aflate în prima linie, adică în proximitatea războiului din Ucraina, trebuie să fie principalele beneficiare ale acestor resurse. Și da, iată, România și Polonia sunt în prim-planul acestui mecanism european.”
Eurodeputatul a subliniat însă că implementarea proiectelor va fi „crucială” și că România trebuie să dovedească transparență și seriozitate pentru a atrage parteneri globali capabili să producă echipamente militare. „Nu e suficient să ai banii. Putem să rămânem cu banii în buget și să nu îi cheltuim dacă nu reușim să fim credibili și să venim cu proiecte serioase. România are anumite dificultăți în implementarea legislației specifice pentru achiziții militare, unde probabil că trebuie revizuită legea. Sunt achiziții care trebuie realizate transparent și corect.” Negrescu a vorbit și despre prioritățile României în domeniul apărării, menționând necesitatea dezvoltării dronelor românești, a securității cibernetice, dar și a infrastructurii militare. „Crucial este să ne adaptăm la noul tip de război. Vedem cât de importante au devenit dronele în conflictele moderne. Avem proiecte comune cu Ucraina, care ar putea transforma România într-o zonă de producție de drone. Vorbim și despre arsenalul greu, de la muniție adaptată NATO până la proiecte de mobilitate militară și autostrăzi cu rol strategic, care leagă Transilvania de Moldova și bazele NATO de pe teritoriul României.”
Oficialul european a atras atenția și asupra resursei umane, amintind că în fabricile de armament din Cugir media de vârstă a angajaților este de peste 50 de ani. „Abordarea noastră trebuie să fie integrată. Nu e suficient să construim o industrie, ci să avem și resursa umană capabilă să lucreze în ea. Trebuie să formăm din nou profesii care, din păcate, au dispărut din sistemul educațional.”
În final, Negrescu a comentat și incidentul recent în care o dronă militară rusească a survolat teritoriul României. „Drona a stat 50 de minute în spațiul nostru aerian. Cu siguranță nu a venit să ne salute. Este o dronă militară a Federației Ruse. În Polonia, reacția a fost una extrem de clară, au fost doborâte multe dintre aceste drone cu sprijin NATO. În România, răspunsul a fost diferit, s-a decis să nu fie doborâtă. Probabil piloții au știut de ce, dar comunicarea a lăsat de dorit. Am avut impresia că ne ascundem. Trebuie să explicăm românilor ce se întâmplă, mai ales că adversarii României folosesc aceste situații pentru dezinformare.”
Negrescu a apreciat reacția liderilor europeni și NATO, care au condamnat incidentul și au transmis mesaje ferme de solidaritate:
„Președinta Comisiei Europene a spus foarte clar: acest incident încalcă suveranitatea europeană. Asta dovedește cât de crucială este apartenența României la NATO și UE. Nu suntem singuri, avem prieteni și sprijin.”
