Mai puţin de jumătate dintre români au o imagine pozitivă despre UE, 67% cred că ţara a beneficiat de pe urma statutului de membră UE, iar 61% sunt de acord că UE ar trebui să condiţioneze acordarea de fonduri statelor membre de modul în care guvernul respectă statul de drept şi principiile democratice, la nivelul UE, procentul fiind 95%, relevă datele sondajului PE de primăvară, realizat în luna mai, potrivit News.ro.
Motivele principale pentru care românii cred că România a avut beneficii de pe urma statutului de membru al UE sunt, în ordine: UE oferă românilor noi oportunităţi de muncă (39%), UE îmbunătăţeşte nivelul de trai al românilor (26%) şi UE contribuie la creşterea economică (25%).
Doar 45% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, cu 7 procente sub nivelul UE. 35% au o opinie neutră, puţin peste media UE, iar 19% au o imagine total negtivă.
67% dintre români consideră că ţara a beneficiat de pe urma statutului de membră UE, procentul general la nivelul Uniunii Europene fiind de 73%. 30% dintre românii chestionaţi consideră că România nu a beneficiat de pe urma acestui statut, media în UE fiind de 23%.
Motivele principale pentru care românii cred că România a avut beneficii de pe urma statutului de membru al UE, putând fi exprimate trei opţiuni dintr-o listă predefinită, sunt, în ordine: UE oferă românilor noi oportunităţi de muncă (39%), UE îmbunătăţeşte nivelul de trai al românilor (26%) şi UE contribuie la creşterea economică (25%). La nivelul UE, ordinea beneficiilor este: UE contribuie la protejarea păcii şi la consolidarea securităţii (37%), statutul de membru UE contrinuie la îmbunătăţirea cooperării (36%) şi UE contribuie la creşterea economică (29%).
Pe ultimul loc se află, la nivelul UE, sprijinul UE în lupta împotriva terorismului, în timp ce, în cazul României, pe ultimul loc se află sprijinul UE în lupta împotriva schimbărilor climatice.
61% dintre români sunt total de acord sau tind să fie de acord că UE ar trebui să condiţioneze acordarea de fonduri statelor membre de modul în care guvernul respectă statul de drept şi principiile democratice, în timp ce 34% nu sunt de acord cu această afirmaţie. La nivelul UE, procentul celor care sunt total de acord sau tind să fie de acord că UE ar trebui să condiţioneze acordarea de fonduri statelor member de modul în care guvernul respectă statul de drept şi principiile democratice este 95%.
60% dintre români consideră că acţiunile UE au impact asupra vieţii lor de zi cu zi, în timp ce, la nivelul UE, procentul este de 72%. Respondenţii au fost solicitaţi să indice, în ordine, dintr-o listă, patru subiecte pe care ar dori să le vadă abordate cu prioritate de către Parlamentul European.
În cazul României, ordinea a fost următoarea: inflaţia, creşterea preţurilor şi costul vieţii (42%, cu un procent peste media UE), sprijin pentru economie şi crearea de noi locuri de muncă (37%), agricultura şi securitatea alimentară (29%), lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (28%).
La nivelul UE, topul arată astfel: inflaţia, creşterea preţurilor şli costul vieţii (41%), şi securitatea UE (34%), lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (31%), sprijin pentru economie şi crearea de noi locuri de muncă (30%).
73% dintre români consideră că statele membre UE ar trebui să fie mai unite pentru a face faţă provocărilor globale actuale, în timp ce 25% au o opinie contrară. La nivelul UE, proporţia celor care cred că statele UE ar trebui să fie mai unite este de 90%.
De asemenea, 68% dintre români consideră că UE are nevoie de mai multe mijloace pentru a face faţă provocărilor globale actuale, şi de această dată, fiind sub media UE, unde 77% dintre cetăţeni au această opinie.
La întrebarea ”Gândindu-vă la viitor, pe care dintre următoarele aspecte ar trebui să se concentreze UE pentru a-şi consolida poziţia în lume? În primul rând? Şi apoi?”, la care puteau fi oferite cel mult trei răspunsuri, românii au indicat, în ordine: securitate alimentară şi agricultură (34%), apărare şi securitate (30%) şi competitivitate, economie şi industrie (29%). La nivelul UE, pe primul loc se află apărarea şi securitatea, (37%), urmată de competitivitate, economie şi industrie (32%) şi de independenţa, resursele şi infrastructurile energetice (27%).
Şi în cazul României, şi la nivelul UE, cultura este pe ultimul loc. Sondajul PE de primăvară 2025 a fost realizat în perioada 5 – 29 mai, prin intermediul a 26.410 interviuri faţă în faţă. În România, au fost intervievate 1.056 de persoane.
