Rezervele valutare ale României au crescut în luna august cu două miliarde de euro, o evoluție care a redus ponderea datoriei externe pe termen scurt de la aproape 90% în martie, la 77% acum, arată datele Băncii Naționale, potrivit TVRInfo. Această scădere este importantă pentru că România se apropia de așa-numita „linie roșie”, atunci când datoria scurtă devine mai mare decât rezervele disponibile.
De ce contează acest lucru? În termeni simpli, rezervele valutare sunt economiile țării în valută străină, bani care pot fi folosiți în situații de criză pentru a plăti datoriile externe sau pentru a stabiliza moneda națională. Cu cât aceste rezerve sunt mai mari, cu atât riscul ca România să fie prinsă pe nepregătite de o criză financiară scade.
Experții FMI recomandă regula Guidotti-Greenspan: rezervele unei țări ar trebui să fie cel puțin egale cu datoria pe termen scurt. Aceasta oferă protecție la lichiditate și mai ales încredere investitorilor. Țările care nu respectă regula devin vulnerabile la atacuri speculative și ieșiri bruște de capital. România a încălcat acest prag în timpul crizei din 2008, ceea ce a dus la măsuri drastice de austeritate.
Pe lângă consolidarea rezervelor, BNR a schimbat și strategia de administrare. În 2024, banca centrală și-a dublat expunerea pe dolarul american, mizând pe randamente mai bune. Portofoliile în dolari au adus aproape 4,9% câștig, peste cele în euro, care au generat doar 3,6%. Această diversificare a contribuit la un profit record al BNR: aproape 4 miliarde de lei în 2024. Pe termen scurt, mesajul este unul pozitiv: România are mai multă stabilitate financiară, iar piețele primesc un semnal de încredere. Pe termen lung, provocarea rămâne aceeași – să nu se repete greșelile din 2008, când datoria pe termen scurt a depășit semnificativ capacitatea rezervelor.
