România se află printre țările europene cu cele mai multe decese prevenibile și tratabile, potrivit unui raport din 2023 al Comisiei Europene. Cele mai recente statistici Eurostat plasează țara noastră pe locul doi după Bulgaria la mortalitate prin boli cardiovasculare, cu peste 900 de decese la suta de mii de locuitori. Analiza pe sexe arată că bărbații români au o speranță de viață cu aproximativ 7 ani mai mică decât femeile, discrepanță care depășește media europeană (în jur de 5,3 ani). Există soluții pentru ca principalele probleme de sănătate ce fac ca viața bărbaților să fie mai scurtă să fie evitate sau controlate din timp, potrivit unui amplu documentar prezentat de Hotnews.
Bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate în România, urmate de cancer care provoacă 19% din totalul deceselor. Conform datelor Eurostat, În România, unul din șase decese este provocat de cancer.
La nivel european, bolile sistemului circulator au reprezentat 32,7% din totalul deceselor în 2022, iar cancerul 22,3%. România depășește aceste medii, poziționându-se printre țările cu cele mai ridicate rate de mortalitate din UE. Bolile oncologice care omoară cei mai mulți români sunt cancerul pulmonar și cancerul colorectal, conform Registrului European.
Pentru bărbații români sub 65 de ani, bolile coronariene reprezintă principala cauză de mortalitate, cu o rată de 27,1 la suta de mii de locuitori, de peste patru ori mai mare decât cea înregistrată la femeile din aceeași categorie de vârstă, respectiv 6,2 decese la suta de mii.
Următoarele cauze majore de deces la bărbații tineri sunt accidentele, care provoacă 21,4 decese la suta de mii de locuitori, comparativ cu 5,1 în rândul femeilor. Cancerul pulmonar are o rată de 18 la suta de mii, aproape dublă față de cea a femeilor din aceeași grupă de vârstă. Decesele cu cauze nedeterminate ating 17 la suta de mii, bolile hepatice cronice 14,5, iar sinuciderile 13,8. La nivel european, numărul accidentelor auto a scăzut cu 25,5% între 2012 și 2022, însă în România ele rămân o cauză importantă de moarte prematură în rândul bărbaților.
La femeile sub 65 de ani, cancerul de sân este principala cauză de deces, cu o rată de 12 la suta de mii de locuitori. Urmează cancerul pulmonar, cu 9,9, și bolile coronariene, cu 6,2. Cancerul de col uterin, care reprezintă 8% dintre cazurile de cancer la femeile din România, înregistrează o mortalitate vizibil mai mare decât media europeană, semn al problemelor din programele de screening și de vaccinare HPV.
După 65 de ani, la bărbați, bolile coronariene duc la 654,2 decese la suta de mii de locuitori, față de 382 la femei.
Ordinea cauzelor de deces la bărbații de peste 65 de ani din UE, potrivit Eurostat:
• Boala cardiacă ischemică: 654,2 la 100.000;
• COVID-19 (date din 2022): 405,5 la 100.000;
• Bolile cerebrovasculare: 357,2 la 100.000;
• Cancerul pulmonar: 278,9 la 100.000;
• Bolile cronice ale căilor respiratorii inferioare: 182,6 la 100.000;
• Cancerul de prostată: 171,6 la 100.000.
Ordinea cauzelor de deces la femeile de peste 65 de ani din UE:
• Boala cardiacă ischemică: 382,0 la 100.000;
• Bolile cerebrovasculare: 301,6 la 100.000;
• COVID-19: 221,9 la 100.000;
• Demența: 181,6 la 100.000;
• Cancerul pulmonar: 113,1 la 100.000;
• Cancerul mamar: 106,4 la 100.000.
Statisticile din 2022 arată o distribuție diferită a cancerului în funcție de sex. La bărbați, cele mai multe cazuri sunt de cancer de prostată, aproape o cincime din total. Urmează cancerul pulmonar și cel colorectal, fiecare cu 15% dintre diagnostice. În cazul femeilor, cancerul de sân este de departe cel mai frecvent, reprezentând 28% din toate cazurile. Pe locurile următoare se află cancerul colorectal, cu 12%, și cancerul de col uterin, cu 8%. Acesta din urmă este specific populației feminine și poate fi prevenit prin vaccinare și programe de screening.
Structura diferită a cazurilor ține atât de particularități biologice și hormonale, cât și de expunerea la factori de risc. La bărbați, fumatul rămâne principala explicație pentru numărul crescut de cazuri de cancer pulmonar. La femei, factorii hormonali și reproductivi influențează incidența cancerului de sân și a celui de col uterin.
Bărbații români sunt mai expuși decât femeile principalilor factori care duc la boli de inimă și cancer. Fumatul este mai des întâlnit în rândul lor și se reflectă în numărul de cazuri de cancer pulmonar, unde mortalitatea este de două ori și jumătate mai mare decât la femei, dar și în incidența crescută a bolilor cardiovasculare. Consumul de alcool este un alt punct problematic, ce scade speranața de viața a bărbaților.. Datele arată că bărbații beau, în medie, de trei ori mai mult decât femeile. Consumul cronic poate crește cu până la 50% riscul de cancer colorectal, favorizează bolile hepatice și sporește numărul accidentelor rutiere mortale.
Profesiile în care lucrează preponderent bărbați, precum construcțiile, mineritul sau metalurgia, presupun contact direct cu substanțe periculoase. Azbestul, solvenții organici și particulele fine sunt factori bine documentați care duc la cancer și boli respiratorii. Pe lângă toate acestea, mulți bărbați evită controalele de rutină și ajung la medic abia când simptomele sunt severe. Potrivit studiilor, bărbații ar face orice doar ca să evite să meargă la medic, iar acest obicei reduce șansele unui diagnostic timpuriu și tratament eficient.
După 40 de ani, tensiunea trebuie verificată regulat. Menținerea valorilor sub 140/90 mmHg scade riscul de accident vascular cerebral cu până la 40%. Pentru cei cu diabet sau afecțiuni renale, ținta recomandată este 130/80 mmHg.
Controlul colesterolului necesită analize anuale de sânge și intervenție când valorile depășesc limitele normale. Menținerea LDL colesterolului sub 100 mg/dl reduce riscul de infarct miocardic cu 30%. Pentru bărbații cu factori de risc multipli, precum fumat, diabet, istoric familial, ținta coboară la 70 mg/dl.
Activitatea fizică regulată este, de asemenea, importantă pentru sănătatea inimii. Studiile au demonstrat că 150 de minute de activitate moderată (mers alert, înot, ciclism recreational) sau 75 de minute de activitate intensă pe săptămână reduc mortalitatea cardiovasculară cu 35%. Beneficiile apar chiar și la un nivel mai scăzut de mișcare, orice tip de exercițiu fiind preferabil sedentarismului.
Controlul diabetului zaharat prin menținerea glicemiei a jeun sub 126 mg/dl și a hemoglobinei glicozilate sub 7% reduce complicațiile cardiovasculare cu 40%. Screeningul pentru diabet ar trebui început la 45 de ani sau mai devreme, dacă există factori de risc (obezitate/rude apropiate cu această afecțiune). Colonoscopia reprezintă standardul de aur în prevenția cancerului colorectal. Dacă e efectuată la fiecare 10 ani după vârsta de 50 de ani, reduce mortalitatea cu 68% prin îndepărtarea polipilor precanceroși. O alternativă mai ușoară este testarea anuală a sângelui ocult în scaun, care reduce mortalitatea cu 33%.
Pentru fumători și foști fumători cu istoric (un pachet pe zi timp de 20 de ani), tomografia computerizată cu doză mică anuală poate reduce mortalitatea prin cancer pulmonar cu 20%. Această investigație trebuie continuată timp de 15 ani după renunțarea la fumat. Testarea PSA pentru cancerul de prostată este recomandată după 50 de ani, sau de la 45 pentru bărbații cu istoric familial de cancer de prostată. Valorile normale sunt sub 4 ng/ml, dar interpretarea necesită corelație cu vârsta și examenul clinic.
Renunțarea la fumat este cea mai eficientă intervenție pentru reducerea mortalității. Dacă fumatul este oprit înainte de 40 de ani, riscul de deces prematur scade cu 90%. Chiar și după 60 de ani, renunțarea crește în medie cu trei ani speranța de viață. Terapia de substituție cu nicotină dublează șansele de reușită, iar combinarea plasturilor cu guma de mestecat cu nicotină ridică rata de succes la 25% după șase luni. Menținerea unui indice de masă corporală între 18,5 și 25 kg/m² reduce riscul de diabet tip 2 cu 50% și cel de boli cardiovasculare cu 20%. Pentru un bărbat de 1,75 m înălțime, acest lucru înseamnă o greutate între 57 și 77 kg.
Adoptarea unui model alimentar mediteranean, bogat în legume, fructe, cereale integrale, pește și ulei de măsline, scade mortalitatea cardiovasculară cu 30% conform unui studiu care a urmărit 7.447 de persoane timp de 5 ani. Limitarea consumului de carne procesată la mai puțin de 50g pe zi (echivalentul a 2-3 felii de salam) reduce riscul de cancer colorectal cu 18%.
Reducerea consumului de sare la mai puțin de 5g pe zi, echivalentul unei lingurițe, poate preveni 25% din accidentele vasculare cerebrale și 20% din bolile coronariene. Majoritatea sării consumate provine din alimente procesate, nu din cea adăugată la gătit.
Limitarea alcoolului la maximum două pahare de vin pe zi pentru bărbați reduce riscul de ciroză hepatică cu 70% și cel de cancer esofagian cu 50%. Abstinența completă este recomandată pentru persoanele cu istoric de dependență sau boli hepatice.
