N. Dumitrescu
Faptul că și în Ploiești se circulă greu din cauza aglomerației pe șosele este de mult timp o realitate, iar asta o dovedesc cozile de mașini formate în intersecții sau la trecerile de pietoni semaforizate. Astfel, cei aflați la volan pe străzile din oraș pierd zilnic, la propriu, timp prețios, concluziile unui studiu ce a fost dat publicității acum două zile și evidențiază câte zile pierd românii în trafic, în municipii și în București, confirmă că Ploieștiul se află cam pe la jumătatea acestui nedorit clasament ! Concret, așa cum reiese din Indexul de Trafic 2025- analiză realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, care prezintă o radiografie a traficului din municipiile reședință de județ și identifică tiparele de mobilitate urbană, la Ploiești aproape 7 zile din an și le pierd șoferii din cauza aglomerației, situație de …. mijloc, în condițiile în care Capitala rămâne un caz aparte, cu pierderi cauzate de aglomerație echivalente cu peste 12 zile, iar municipiile Reșita, Giurgiu și Călărași fiind evidențiate ca având cel mai fluent trafic, respectiv cu 3-4 zile pierdute anual în trafic. Potrivit studiului, datele au fost colectate în perioada martie–iunie 2025, de luni până vineri, între orele 07:00 și 20:00, atunci când oamenii se deplasează cel mai mult, iar poziția în clasament a fost calculată pe baza diferenței dintre traficul din zilele lucrătoare și cel de duminică dimineața, ”zilele pierdute” reprezentând timpul irosit de luni până vineri din cauza traficului, de către un șofer care parcurge 30km/zi, 250 de zile/an. Interesant este și faptul că raportul arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” s-a schimbat. ”Orașele nu mai sunt blocate doar când oamenii intră și ies de la muncă, ci și în mijlocul zilei, când activitățile zilnice fragmentate produc congestii prelungite. Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe orașe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 08:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 și 14:00. Explicația vine din munca flexibilă, programe decalate și o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre școli, piețe, spitale sau birouri locale, curieratul și livrările de mâncare, precum și transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate și pentru intervalul 11:00–14:00, nu doar pentru orele tradiționale de trafic de vârf, și pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare–ieșire din oraș”, se precizează în studiul la care ne referim. S-a mai menționat și faptul că indexul de trafic analizat în acest studiu a comparat viteza de deplasare în zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineața (07:00–08:00), pentru a surprinde nivelul real al congestiei urbane. În fiecare municipiu, respectiv sector al Bucurestiului, au fost analizate opt trasee – patru pe artere principale și patru pe drumuri urbane diverse – acoperind în medie circa 90 de kilometri de rețea rutieră/oraș sau sector, pentru a surprinde situația efectivă din teren.
Revenind la Ploiești, dacă este să fie găsită o explicație a traficului de pe șosele, de menționat este și faptul că, la începutul anului trecut, de pildă, în evidențele Serviciului Public Finanțe Locale Ploiești erau înregistrați peste…60.000 de proprietari de mașini!
