Nicoleta Dumitrescu
În urmă cu vreo două decenii, fostul șef al statului, Traian Băsescu, intra în cursa prezidențială cu sloganul ”Să trăiți bine!”. Ușor de reținut, cu impact, sloganul acesta, mai ales în acele vremuri, respectiv în anul 2004, era genul de promisiune pe care, de fapt, orice persoană și-o pusese în gând, cu siguranță, măcar o dată în viață, într-o zi de naștere, ca o dorință personală, în speranța că, poate, ceva se va întâmpla astfel încât binele să apară, iar viața să i se poată schimba pozitiv. Era ca un soi de luminiță ce pâlpia, încurajator, la capătul unui tunel lung și în fața căruia se aflau aceiași români, în contextul în care, se știe, tot aceștia își spun adesea, pentru a se încuraja singuri, că ”Speranța nu moare niciodată!”.
De atunci, însă, acest slogan și-a atins, cu adevărat, scopul? Oare, românii, făcând un arc peste timp și privind în urmă cu 20 de ani, pot răspunde acum, cu sinceritate, la întrebarea: Trăiți bine? Cu siguranță, unii dintre ei vor putea răspunde ”Da”, însă, mai mult ca sigur, nu puține persoane vor fi din categoria acelora care au așteptat degeaba ca, într-un echilibru al muncii depuse, și traiul să le fie pe măsura binelui promis. Însă, cum realitatea a demonstrat că viața oferă atât jumătăți de măsură, cât și nedreptăți, vremurile de astăzi pot face dovada că ”a trăi bine” a fost, mai degrabă, un slogan la a cărui cheie nu a putut avea acces chiar orișicine, ci doar anumite…persoane. Despre cine este vorba? Despre politicieni, firește! Pentru că tot realitatea a demonstrat faptul că aceștia au fost deasupra tuturor vremurilor, reușind mereu să atragă de partea lor o mare parte a binelui, mai ales prin benficiile pe care și le-au asigurat, ei pentru ei, în interes propriu. Așa se face că, ori de câte ori a venit vorba despre austeritate, politicul nu a fost atins, funcțiile și benefiiciile fiind un fel de moștenire la care numai cei care activează în acest domeniu au putut avea acces.
Iar dovadă în acest sens sunt inclusiv deja celebrele pachete cu măsuri legislative, prin care se dorește să se mai acopere din găurile de la bugetul de stat, în condițiile în care s-a considerat că nu este cazul să se înceapă cu tăierile din subvențiile lunare pe care le primesc partidele parlamentare, ci cu majorările de TVA, deși, după cum se știe, aceasta a fost tot o promisiune, tatuată inclusiv pe brațul unui fost premier!
După cum se vede, însă, politicienii trec foarte ușor peste promisiunile cu care, de altfel, au și câștigat voturi, iar asta se întâmplă și din cauza faptului că aceștia sunt mai degrabă…oamenii momentului. Iar realitatea de astăzi a demonstrat – și exemple sunt cu duiumul! – că a trăi bine sau, mai bine spus,binele nu poate fi cuantificat pe măsura efortului și a muncii depuse, ci în funcție mai ales de conjunctură, vremurile favorizând în special pe cei care consideră că li se cuvine, doar pentru simplul fapt că au fost în locul și timpul potrivite!
