Nicoleta Dumitrescu
Cu cât sunt mai multe și mai dese protestele – atât în București, cât și în orașele mari din țară – din cauza măsurilor de austeritate și a modificărilor ce vizează mai multe domenii de activitate, cu atât mai divizate par și partidele care sunt la putere. Astfel, analizând declarațiile făcute fie înainte să urce în liftul din imensa clădire care găzduiește Parlamentul, fie ca invitați pe la diverse posturi de televiziune ori pe rețelele de socializare, impresia este că unii dintre liderii partidelor sunt cu picioarele în două bărci, adică și la putere, dar și dincolo de ea, respectiv în opoziție
Altfel nu se explică de ce, deși, teoretic, sunt la aceeași masă a puterii, unii dintre politicieni contestă deciziile care se iau în numele întregii echipe, ba, pentru a se arăta că unii sunt mai breji decât ceilalți, încep să scoată scheletele din dulap, cum se spune, adică dezvăluie o serie de dialoguri sau întâlniri considerate a fi știute doar de un cerc restrâns de persoane sau, în anumite contexte, numai de două persoane. Un exemplu în acest sens este recenta mărturisire, evident făcută la televizior, cât să o vadă și să o audă o țară întreagă, a fostului ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, la adresa fostului premier Marcel Ciolacu, referitoare la discuțiile pe tema deficitului, detaliile presupusei reacții, respectiv expresii folosite de fostul șef al Guvernului, respinsă de altfel public de către acesta din urmă, scoțând la iveală cu câtă ușurință sunt tratate, chiar la nivel înalt, problemele țării, probleme pe care, de altfel, chiar ei, politicienii, le-au și creat.
Numai că, așa se întâmplă atunci când, cu adevărat, celor care slujesc politica, mai ales cu toate avantajele ei, de funcții și beneficii, inclusiv colaterale, nu le pasă de ceea ce lasă în urmă, în numele bunăstării! Dar, dincolo de toate, cel mai trist este faptul că în acest caz e vorba despre reprezentanții partidelor care au fost și au rămas, în continuare, la putere, ca și când toate deciziile luate înainte s-ar prescrie, nimeni nu trebuie găsit vinovat și, ca atare, concluzia este că nimeni nu trebuie arătat cu degetul când vine vorba despre ”greaua moștenire” a deficitului!
Pe de altă parte, tot acest spectacol al scoaterii ochilor de către unii altora, asezonat cu respingeri, discuții în contradictoriu, negări sau desconspirări de discuții și replici care nu pot fi reproduse ad litteram, dezvăluie cum sunt, cu adevărat, cei care iau decizii în numele poporului, popor pe care politicienii adesea îl invocă. Dar, oare, nu cumva aceste frecușuri și contre prelungite arată adevărata față a politicienilor? Răspunsul, cu siguranță, este dat chiar de către realitatea zilelor de astăzi, pentru că, având în vedere situația în care se găsește țara, pe care o reclamă tot ei, politicienii, atunci aceștia nu ar mai avea timp nici să se certe, să fie duplicitari și cu picioarele în două bărci, în numele bunăstării! Și-ar asuma, așa cum ar fi normal, de altfel, orice decizie stabilită inițial, și nu ar mai exista comentarii, ulterior înțelegerii avute, că unele decizii nu sunt bune și trebuie iar schimbate. De schimbări, însă, românii s-au cam săturat, mai ales că, de data aceasta, nu în numele bunăstării, ci în cel al austerității, tot cei de rând sunt primii sacrificați!
