Carnea crudă sau insuficient preparată, apa contaminată, fecalele de pisică, dar și solul pot fi infectate cu un parazit care provoacă toxoplasmoză și care poate infecta atât animalele, cât și oamenii. Parazitul se numește Toxoplasma gondii și este deosebit de periculos, mai ales în cazul femeilor însărcinate care pot transmite infecția la făt.
Cel mai adesea, oamenii ajung să se infecteze cu parazitul care provoacă toxoplasmoză din carnea insuficient preparată. Majoritatea pot să nu aibă simptome și pot să nu știe că sunt infectați, potrivit Mayo Clinic, preluat de Hotnews. Atunci când semnele apar, sunt asemănătoare infecției cu virus gripal. Respectiv, febră, ganglioni limfatici măriți, dureri de cap și musculare, erupție pe piele.
Majoritatea celor infectați au un sistem imunitar sănătos și nu au simptome. Infecția cu acest parazit este în mod special riscantă pentru femeile gravide și pentru copiii cu sistem imunitar slăbit. Parazitul atacă mai ales creierul, ochii, dar și organele interne.
Atunci când infectează ochii și țesuturile din interior boala se numește toxoplasmoză oculară și este caracterizată prin tulburări de vedere, dureri de ochi și apariția unor pete care parcă plutesc în câmpul vizual. Netratată, infecția poate duce la pierderea vederii.
Infecția se transmite de la mamă la făt în timpul sarcinii ducând la avort spontan sau la malformații congenitale, respectiv la toxoplasmoză congenitală. Infecția poate trece oricând bariera placentară, riscul de transmitere fiind mai mic în primul trimestru de graviditate și ajungând la 90% în ultimele zile de sarcină, potrivit studiului Congenital Toxoplasmosis: The State of the Art, publicat de revista Frontiers. Însă, dacă transmiterea are loc în primul trimestru de sarcină boala fetală este mai severă și are consecințe mai grave. Semnele infecției pot fi vizibile încă de la naștere sau pot apărea pe parcurs, în copilăria mică. Atunci când apar, simptomele infecției includ hidrocefalie – prea mult lichid cefalorahidian acumulat în creier; tulburări severe la nivelul ochilor, calcificări intracerebrale; splină și ficat mărite: microcefalie (mărimea anormal de mică a capului); inflamarea membranelor care înconjoară creierul și măduva spinării.
Potrivit studiului Neonatal serologic screening and early treatment for congenital Toxoplasma gondii infection. The New England Regional Toxoplasma Working Group – Screening serologic neonatal și tratament precoce în cazul infecției congenitale cu Toxoplasma gondii, publicat de National Library of Medicine, cei mai mulți copii cu toxoplasmoză congenitală nu au semne de infecție vizibile la naștere, dar mulți dintre aceștia ajung să dezvolte boli de retină și neurologice mai târziu în viață.
Diagnosticarea precoce și tratamentul instituit la timp pot reduce din sechelele acestor boli. Potrivit studiului mai sus citat, incidența estimată a toxoplasmozei congenitale în Statele Unite este de un caz la 1.000, până la 12.000 de sugari născuți vii. Copiii mai mari, adolescenții și adulții ajung să facă infecția în urma consumului de carne infectată cu ouă de paraziți și insuficient gătită sau prin ingerarea neintenționată de ouă prezente în fecalele de pisică. Alte surse de infecție pot fi apa contaminată, legumele, fructele, crustaceele sau solul.
Potrivit studiului publicat de Frontiers, au fost identificate trei tulpini diferite – I, II și III – dar și altele atipice care diferă în privința virulenței și a modelului epidemiologic. În Europa, 95% dintre tulpinile de Toxoplasma gondii care infectează oamenii sunt de tip II, în timp ce, în America de Nord, tipul II reprezintă 43,9%, tipul III – 18,2%, restul fiind tulpini atipice. Conform aceleiași surse, genotipul parazitului poate juca un rol esențial în severitatea bolii, în America de Sud tulpinile au o variabilitate genetică mai mare și sunt, de obicei, mult mai virulente.
Pentru a reduce riscul de infecție, carnea – în special cea de porc, miel și de vânat – ar trebui gătită la temperaturi de peste 70 de grade Celsius; fructele și legumele trebuie neapărat spălate înainte de a fi consumate ca atare sau gătite, apa ar trebui fiartă înainte de consum, mai ales dacă provine din surse necontrolate, iar litiera pentru pisici nu ar trebui manipulată de femeile însărcinate sau de persoanele cu imunitate scăzută.
Dacă acest lucru nu poate fi evitat, recomandarea este de a purta mănuși în momentul manipulării și de a igieniza mâinile prin spălarea cu apă și săpun, imediat după aceea. Trebuie spus că ouăle parazitului au nevoie de 28-48 de ore pentru a deveni infecțioase, motiv pentru care litierele trebuie curățate zilnic. De altfel, regula de aur a evitării oricărei infecții cu paraziți este acea de a spăla regulat mâinile cu apă și săpun.
Nu în ultimul rând, gravidele ar trebui testate în timpul sarcinii pentru toxoplasmoză. Potrivit Cleveland Clinic, femeile însărcinate pe lângă analize de sânge pot fi testate și prin amniocenteză și ecografie pentru a afla dacă infecția a trecut bariera placentei. Testele pentru celelalte persoane includ analize de sânge, tomografie computerizată sau RMN sau chiar puncție lombară.
Toxoplasmoza se tratează printr-o combinație de medicamente antiparazitare și antibiotice care împiedică creșterea și reproducerea parazitului în organism, la indicația medicului. Tratamentul nu este indicat pentru persoanele care au un sistem imunitar sănătos și nu au niciun simptom. Tratamentul pentru toxoplasmoză poate funcționa numai atunci când paraziții sunt activi și nu poate elimina chisturile pe care paraziții le lasă în organism.
