București, 25 august 2025 — Instituțiile financiare nebancare (IFN) din România trăiesc o adevărată explozie. Digitalizarea schimbă regulile jocului, banii europeni curg gârlă, iar companii precum Acredit.ro dau tonul cu serviciul lor «credit de nevoi personale». Dar nu totul e roz: amenințările cibernetice și noile reglementări pot strica cheful. Ce urmează pentru piața IFN-urilor în următorii ani? Hai să vedem.
Cifrele fac legea
Românii își rezolvă tot mai des problemele financiare de pe telefon — în 2024, 72% făceau deja asta, zice Banca Națională. Parcă toată țara s-a mutat pe aplicații de banking! Pentru IFN-uri, asta e o mină de aur. Uite, de exemplu, Acredit.ro, brandul celor de la Credit Online IFN S.A. Cu credit de nevoi personale, îți dau până la 3000 de lei pentru orice ai nevoie — reparații acasă, o plasmă nouă, ce vrei tu. Cererea e aprobată în 8-15 minute, banii vin pe card în aceeași zi, și tot ce trebuie e un buletin și un selfie.
«Procesăm cererile atât de repede, că oamenii rămân cu gura căscată”, râde Anna Popescu, șefa de la MicroCredit Solutions. «Digitalizarea nu-i doar un cuvânt fancy, chiar ne salvează timp și bani.» Acredit.ro atrage clienții noi cu dobândă 0% timp de 5, 10 sau 15 zile pentru „credit de nevoi personale» — perfect dacă te-a prins un necaz financiar.
Start-up-urile fintech, cum e FintechOS, nu stau degeaba. Au tras 60 de milioane de euro investiții în 2024, iar tehnologiile lor ajută IFN-urile, inclusiv pe Acredit.ro, să facă împrumuturile mai „deștepte” — personalizate, transparente, cu blockchain pentru siguranță.
Europa plătește, dar cu condiții
România, ca membră UE, înoată în granturi. Între 2021 și 2027, Bruxelles-ul a pompat în țară 100 de miliarde de euro — nu sunt bani de buzunar. O parte din ei merg spre fintech și microfinanțare. Programe ca Horizon Europe sau Fondul Social European Plus ajută IFN-urile să-și umfle portofoliile și să dea credite celor pe care băncile îi ignoră. Acredit.ro, de pildă, profită de ocazie ca să-și promoveze „credit de nevoi personale”, disponibil chiar și pentru cei cu istoric de credit prost, dacă au un venit de măcar 1000 de lei pe lună.
Din 2025, vine directiva PSD3. Va face viața mai ușoară pentru IFN-urile cu licență EMI, cum e Acredit.ro, lăsându-le să ofere «credit de nevoi personale» în toată Europa fără bătaie de cap. Adică, condițiile lor flexibile — cum ar fi rambursarea anticipată fără penalități — ar putea atrage clienți și din afara țării. Dar e un mic hop: noile reguli vor cere cheltuieli în plus ca să te aliniezi standardelor.
Unde-i buba?
Nu totul e lapte și miere. În 2024, sectorul financiar românesc a fost al treilea cel mai vânat de hackeri. Acredit.ro se laudă cu certificatele SSL care protejează datele clienților ce aplică pentru «credit de nevoi personale», dar amenințările cibernetice cresc mai repede decât apărarea. IFN-urile vor trebui să scoată bani grei ca să nu le fugă datele în dark web.
Altă belea e alfabetizarea digitală. În orașe, lumea prinde repede aplicațiile, dar în sate mulți se uită la ele ca la OZN-uri. „Vrem ca oamenii să folosească platformele digitale, dar nu toți știu cum”, oftează analistul Mihai Gheorghe. „Trebuie să-i învățăm, altfel batem pasul pe loc.” Acredit.ro încearcă să simplifice treaba: pentru „credit de nevoi personale”, cer doar un buletin și un selfie.
Și mai e PSD3. Pe de o parte, deschide ușa spre Europa, pe de alta, pune IFN-urile să alerge ca să se conformeze noilor standarde. Pentru firmele mici, asta poate fi o lovitură zdravănă la buget.
Ce urmează?
Până în 2027, piața IFN-urilor din România o să crească de parcă ar fi pe steroizi. Investițiile în fintech au ajuns la 250 de milioane de euro în 2024, și asta e doar încălzirea. IFN-urile vor începe să ofere nu doar credite, ci și extrauri — asigurări, planificare financiară. Acredit.ro se pregătește deja, promițând nu doar „credit de nevoi personale” de până la 3000 de lei, ci și termene flexibile de până la 30 de zile, ca să-ți fie mai ușor să plătești.
România devine un magnet pentru start-up-urile fintech — impozitul pe profit e doar 16%, nu 21% ca media UE. Vin jucători noi, concurența se încinge. «Piața românească e una din cele mai fierbinți din Europa de Est acum», zice Elena Dumitru, expert în fintech. «Dar fără investiții în tehnologie și securitate, IFN-urile riscă să rămână pe tușă.»
(P)
