Băutorii de cafea au un microbiom mai sănătos

Cafeaua influențează compoziția microbiomului intestinal mai mult decât orice alt aliment, potrivit celui mai amplu studiu realizat până acum pe această temă. Cercetarea a inclus aproape 23.000 de probe prelevate de la participanți din SUA și Marea Britanie. Iar rezultatele au scos la iveală că, în cazul celor care beau cafea, o bacterie rară și benefică, numită Lawsonibacter asaccharolyticus, apare de până la opt ori mai frecvent decât la persoanele care nu consumă deloc această băutură.
Studiul, coordonat de profesorul Mingyang Song de la Harvard T.H. Chan School of Public Health -citat de Hotnews- este primul dintr-o serie care își propune să urmărească modul în care alimentele influențează microbiomul intestinal. Dintre cele peste 150 de alimente analizate, cafeaua a avut cea mai evidentă legătură cu schimbările observate în compoziția acestuia.
Pentru această analiză, oamenii de știință au analizat date de la aproape 23.000 de persoane din mai multe cohorte de cercetare, inclusiv ZOE PREDICT, MLVS și MBS. Toți participanții au oferit informații detaliate despre câtă cafea consumă în mod obișnuit. Ca să verifice rezultatele, cercetătorii au integrat și date publice din alte 211 grupuri de studiu, ajungând la un total de peste 54.000 de probe, cel mai mare set de date de acest fel analizat vreodată.
Participanții au fost împărțiți în trei categorii: cei care nu beau aproape deloc cafea, cei care o consumă moderat și cei care beau mai mult de trei cești pe zi. Analiza a arătat diferențe clare între microbiomul consumatorilor și al celor care evită cafeaua, diferențe confirmate de modelele de predicție folosite în studiu. Dintre toate speciile bacteriene analizate, Lawsonibacter asaccharolyticus a apărut mult mai frecvent la băutorii fideli de cafea decât la cei care evită această băutură. În medie, 93,5% dintre participanți o aveau în microbiom. În Statele Unite, prevalența acestei bacterii a crescut progresiv în funcție de nivelul de consum: de la 87,8% la non-consumatori, până la 95,6% la cei care beau moderat și 97,7% la marii băutori de cafea.
Pentru a verifica dacă relația observată între cafea și Lawsonibacter asaccharolyticus este una cauzală și nu doar o simplă asociere, cercetătorii au mers mai departe și au făcut experimente în laborator. „Ne-am întrebat dacă nu cumva semnalul detectat era dat de altceva, poate nu de cafea în sine. Așa că am turnat cafea într-o cultură bacteriană ca să vedem ce se întâmplă,” a precizat profesorul Mingyang Song. Rezultatul? Cafeaua a stimulat puternic creșterea bacteriei.
În medie, culturile expuse la cafea au crescut cu 350% față de cele de control, indiferent dacă băutura era preparată la ibric sau era cafea instant, cu sau fără cofeină. Alte bacterii testate, precum E. coli și Bacteroides fragilis, nu au avut reacții similare, una a crescut foarte puțin, cealaltă a fost chiar inhibată la concentrații mai mari.
Lawsonibacter asaccharolyticus nu consumă zahăr, ca multe alte bacterii intestinale, ci descompune compuși mai complecși, inclusiv polifenolii din cafea. E greu de crescut în laborator, dar în mediul intestinal se dezvoltă rapid în prezența cafelei. Bacteria produce acid butiric, o substanță care hrănește celulele colonului, reduce inflamația și întărește bariera intestinală. Fără suficient butirat, intestinul devine mai permeabil și mai sensibil la inflamații cronice. Deficitul de butirat este asociat cu afecțiuni precum colita ulcerativă, boala Crohn și sindromul de colon iritabil. La un nivel mai general, cantitatea de butirat produsă în intestin influențează inclusiv reglarea glicemiei și sensibilitatea la insulină. De aceea, bacteriile capabile să genereze acest compus sunt considerate factori de protecție în boli metabolice și inflamatorii.
În același timp, Lawsonibacter asaccharolyticus procesează compușii din cafea, precum acidul clorogenic și acidul chinic, în molecule mai ușor de absorbit, cu efecte antioxidante și antiinflamatorii documentate. Aceste transformări au fost confirmate atât în laborator, cât și prin analize metagenomice pe mii de oameni.
Nu este nevoie de cantități mari de cafea pentru ca L. asaccharolyticus să se dezvolte și să se multiplice. Chiar și un consum redus de cafea este suficient pentru ca bacteria să apară în cantități mult mai mari. Participanții care beau între câteva cești pe lună și până la trei pe zi aveau între 3,4 și 6,4 ori mai multe bacterii L. asaccharolyticus decât cei care nu consumau deloc. La cei care depășeau trei cești pe zi, nivelurile urcau până la de opt ori mai mult. Diferența dintre cei care consumă cafea moderat și băutorii înrăiți era însă mai mică decât cea dintre consumatori și non-consumatori. Cu alte cuvinte, prezența bacteriei crește rapid de la primele cești, dar nu continuă să urce proporțional odată cu volumul de cafea băut.
Nici cofeina nu e responsabilă pentru această relație. Cercetătorii au analizat separat datele celor care consumă cafea decofeinizată, iar asocierea cu L. asaccharolyticus a rămas la fel de clară. Cafeaua, indiferent de conținutul de cofeină, susține creșterea bacteriei. Efectul se datorează, cel mai probabil, compoziției bogate în polifenoli, compuși prezenți și în alte alimente vegetale, dar aflați în concentrații mari în cafea. Modificările din microbiom pot influența inflamația sistemică, imunitatea, metabolismul hepatic și chiar răspunsul neurochimic. Așadar, efectele observate de-a lungul anilor la băutorii de cafea, precum un risc mai mic de diabet, boli de ficat sau declin cognitiv, pot avea o explicație biologică: bacteriile mediate de cafea schimbă chimia internă a corpului. Bonnie Jortberg, profesor de medicină de familie în cadrul University of Colorado, SUA, recomandă moderație. „Dacă persoana este sănătoasă și nu are tensiune arterială mare sau alte boli cronice, da, 100%, poate bea câteva cești de cafea pe zi.”
Dar atenție la semnele excesului:Bătăi rapide ale inimii sau palpitații;Tensiune arterială crescută;Probleme cu somnul;Tremurături sau agitație;Anxietate;Probleme digestive.
„Suntem cu toții diferiți. Dacă organismul tău reacționează negativ la cafea, ascultă-l. Nu toată lumea procesează cafeaua la fel,” a conchis Bonnie Jortberg.
Echipa lui Mingyang Song pregătește acum un nou studiu, de data asta concentrat pe legătura dintre consumul de cafea și cancerul de colon. Pacienții sunt deja înrolați, iar primele rezultate sunt așteptate în următorii doi-trei ani. Obiectivul este să vadă dacă modificările din microbiom pot influența direct riscul de boală.
Studiul actual a arătat cât de mult poate schimba cafeaua compoziția florei intestinale. Peste o sută de specii bacteriene au reacționat la consumul regulat, iar unele dintre ele, așa cum e L. asaccharolyticus au crescut de până la opt ori. Acest lucru demonstrează ce poate face un singur aliment, consumat zilnic, asupra unui ecosistem microbian complex.