Peste 48% dintre români sunt de părere că se trăia mai bine în perioada regimului comunist, reiese dintr-un sondaj INSCOP, realizat la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), potrivit TVRInfo. Potrivit sondajului solicitat de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și realizat de INSCOP, majoritatea persoanelor intervievate consideră că regimul comunist a fost mai degrabă un lucru bun decât un lucru rău pentru România. Deși era mai puțină libertate, oamenii trăiau mai bine, susțin respondenții. Și apreciază mai bune atunci decât acum: siguranța, serviciile de sănătate și de educație. 63 la suta spun că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Conform studiului, 48,4% dintre români consideră că se trăia mai bine în timpul regimului comunist, în timp ce 34,7% apreciază că se trăia mai rău în acea perioadă. Pe de altă parte, 80,9% au indicat că înainte de Revoluție era mai puțină libertate, punct de vedere contrazis de 9% dintre respondenți. 55,8% dintre cei chestionați apreciază că regimul comunist a însemnat mai degrabă un lucru bun pentru România, în timp ce 34,5% adoptă o opinie contrară. 68,2 au apreciat că au suficiente informații pentru a-și face o părere despre perioada comunistă. Pentru 29,7% răspunsul a fost “probabil că nu” sau “cu siguranță nu”. Cei chestionați consideră că înainte de 1989: mâncarea era mai sănătoasă (85,1%), era mai puțină libertate (80,9%), oamenii se ajutau mai mult unii pe alții (80%), era mai multă siguranță publică (75,1%), se produceau mai multe decât în prezent (68,5%), statul avea mai multă grijă de cetățeni (66,4%), era mai puțină corupție (65,1%), instituțiile statului erau mai eficiente (58,7%), accesul la educație era mai ușor (49,9%), accesul la servicii de sănătate era mai ușor (48,6%), se trăia mai bine (48,4%), se promovau mai multe valori decât în prezent (48,2%). 77,2% dintre subiecții sondajului consideră că înainte de 1989 România era o țară mai bogată decât în prezent, iar 73,2% spun că era mai respectată pe plan extern.
Totodată, 52,8% sunt de părere că în timpul regimului comunist poluarea generată de industrie era mai mică. 59,2% dintre cei chestionați spun că regimul comunist s-a făcut responsabil de abuzuri și crime, în timp ce 23,7% au o opinie contrară. Peste 96% dintre subiecții sondajului au auzit că în perioada comunistă anumite alimente se cumpărau pe cartelă în cantități limitate, iar altele nu se găseau aproape deloc în magazine. Totodată, 92,1% au aflat că erau restricționate călătoriile în străinătate, iar peste 95% știu că programul tv era limitat la câteva ori pe zi. Peste 76,1% au auzit că accesul la orice funcție de conducere era permis doar membrilor de partid, iar 85,6% știu că înainte de 1989 erai obligat să te prezinți la locul de muncă repartizat la terminarea școlii/facultății.
Totodată, peste 82% au auzit despre faptul că sute de mii de români au fost omorâți și torturați în închisorile comuniste. 34,8% dintre subiecții sondajului au trăit în perioada comunistă, iar 14,2% au spus că s-au informat în legătură cu acea perioadă de la rude. Pentru 7% principala sursă de informații a reprezentat-o școala, iar pentru 5,4% cărțile sau filmele documentare. 3,1% au aflat despre perioada comunistă mai ales de pe internet, iar 2,8% din mass media, în timp ce 0,4% au ca sursă de informare rețelele sociale. INSCOP Research a realizat, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Comunist (IICCMER), cea mai amplă cercetare sociologică dedicată nostalgiei după comunism.
Dintre respondenți, 41,2% se informează de la tv, 22,8% de pe rețelele sociale, 20,3% de pe site-urile de știri, 7,1% din ziare și reviste, 5,3% de la posturile radio. Peste 57% sunt de părere că în acest moment în România există partide sau formațiuni politice care au mesaje pro-comunism. 63,5% dintre cei chestionați consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 27,4% apreciază că lucrurile în țara noastră se îndreaptă într-o direcție bună. Datele au fost culese în perioada 25 iunie – 3 iulie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eșantionului a fost de 1.505 persoane, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de +/-2,53% la un grad de încredere de 95%.
