Femeile sunt mai predispuse decât bărbații la dezvoltarea acestei afecțiuni
Senzația de picioare grele, durerile constante și umflarea gleznelor, în special seara, sunt semne de alarmă ale insuficienței venoase cronice, o afecțiune cauzată de circulația deficitară a sângelui prin venele profunde ale picioarelor.
La nivel global, insuficiența venoasă cronică afectează 83,6% dintre adulții de peste 50 de ani, conform programului internațional Vein Consult, unul dintre cele mai ample studii epidemiologice dedicat acestei afecțiuni. Iar un sondaj realizat online în 2020, care a inclus participanți din Brazilia, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Italia, România, Rusia și Spania, a scos la iveală că 22% dintre respondenți prezentau semne ale insuficienței venoase cornice, potrivit unui amplu documentar prezentat de Hotnews.
Boala afectează în special femeile și persoanele cu vârste peste 55 de ani, dar poate apărea și la alte categorii expuse factorilor de risc. Nu influențează speranța de viață, dar reduce semnificativ calitatea acesteia și poate cauza complicații serioase în lipsa unui tratament adecvat. Spre deosebire de artere, care au pereți musculari puternici pentru a împinge sângele în tot corpul, venele se bazează pe valve minuscule unidirecționale care ajută la propulsarea sângelui în sus, împotriva gravitației. Aceste valve acționează ca niște clapete care se deschid doar într-un singur sens, permițând sângelui să avanseze și blocându-l să se întoarcă înapoi.
Când valvele se deteriorează, sângele începe să se acumuleze în venele picioarelor. Iar stagnarea sângelui provoacă presiune crescută în vene și duce, treptat, la apariția simptomelor specifice insuficienței venoase cronice. Cele mai frecvente cauze ale bolii sunt cheagurile de sânge (tromboza venoasă profundă) și varicele. În cazul trombozei venoase profunde, cheagul blochează fluxul sanguin, determinând acumularea sângelui sub locul obstrucției. Varicele, pe de altă parte, apar când valvele lipsesc sau sunt deteriorate, iar sângele curge înapoi în loc să urce spre inimă.
Alți factori care pot favoriza apariția insuficienței venoase includ modificările structurale sau funcționale ale pereților venelor, traumatismele la nivelul picioarelor, perioadele prelungite de repaus sau inactivitate, intervențiile chirurgicale și unele afecțiuni ereditare care influențează formarea și funcționarea normală a venelor. Insuficiența venoasă cronică debutează, de cele mai multe ori cu simptome ușoare, precum umflarea picioarelor sau o senzație de durere surdă. Pe măsură ce sângele continuă să se acumuleze în vene, simptomele devin mai evidente și pot afecta activitățile zilnice. Umflarea picioarelor și gleznelor (edemul) tinde să apară mai ales la sfârșitul zilei sau după perioade lungi de stat în picioare. Mulți pacienți descriu o senzație de greutate la nivelul picioarelor, ca și cum ar purta ghete de plumb. Durerea și crampele, în special nocturne, perturbă somnul și îi reduc calitatea.
Varicele, acele vene proeminente și vizibile sub piele, sunt un alt semn frecvent. În unele cazuri, pielea de pe picioare și din jurul gleznelor se usucă, iar senzația de mâncărime poate fi persistentă. Cu timpul, pielea își poate schimba culoarea, devenind mai închisă, în special în zona gleznelor.
În stadiile avansate ale bolii pot apărea ulcerele la nivelul picioarelor, de obicei în jurul gleznelor. Aceste răni deschise sunt dificil de vindecat și reprezintă una dintre complicațiile cele mai severe ale insuficienței venoase cronice netratate.
Femeile sunt mai predispuse decât bărbații la dezvoltarea acestei afecțiuni, iar riscul crește odată cu vârsta. Persoanele peste 55 de ani sunt mai vulnerabile, la fel și cele cu antecedente familiale de probleme venoase.
Sarcina reprezintă un factor de risc temporar dar important, din cauza presiunii crescute asupra sistemului venos și a modificărilor hormonale. Obezitatea afectează, de asemenea venele picioarelor, iar fumatul îngreunează circulația sanguină, în general.
În plus, persoanele care stau în picioare sau așezate perioade lungi fără să se miște, de la vânzători și profesori până la șoferii profesioniști și cei cu joburi la birou, prezintă un risc crescut. Lipsa activității fizice regulate agravează problema, creând un cerc vicios în care disconfortul duce la și mai puțină mișcare. Diagnosticarea insuficienței venoase cronice începe cu un consult detaliat și cu istoricul medical complet. Medicul va examina picioarele în căutarea semnelor vizibile ale bolii și va întreba despre simptome, durata acestora și factorii care le agravează sau ameliorează.
Testul principal folosit pentru diagnostic este ecografia, o procedură neinvazivă și nedureroasă care oferă imagini detaliate ale venelor și ale modului în care circulă sângele prin ele. Pe piele se aplică un gel special, iar un dispozitiv numit traductor este mișcat ușor deasupra zonei examinate. Undele sonore transmise se reflectă și sunt prelucrate de un computer, care generează imagini ale fluxului sanguin în timp real.
În cazurile complexe, pot fi necesare investigații suplimentare precum tomografia computerizată sau venografia prin rezonanță magnetică. Aceste teste oferă imagini mai detaliate ale sistemului venos și ajută la planificarea tratamentului.
Medicii clasifică insuficiența venoasă cronică în șapte stadii, de la 0 la 6. Stadiul 0 nu prezintă semne vizibile ale bolii venoase, dar pacientul poate avea simptome precum durere sau greutate în picioare. Stadiul 1 include venele păianjen sau venele reticulare vizibile sub piele. În stadiul 2 apar varicele, iar în stadiul 3 se adaugă inflamația de la nivelul picioarelor și gleznelor, dar fără modificări ale pielii. Stadiul 4 este caracterizat de schimbarea culorii și texturii pielii cum ar fi înnegrirea, înroșirea sau întărirea acesteia. În stadiul 5, pe lângă aceste modificări, este prezent și un ulcer care s-a vindecat. Stadiul 6, cel mai avansat, presupune leziuni ale pielii însoțite de un ulcer activ.
Tratamentul urmărește reducerea inflamației, îmbunătățirea fluxului sanguin și prevenirea complicațiilor. Pentru cazurile ușoare, modificarea stilului de viață și terapia compresivă pot fi suficiente, dar simptomele mai severe necesită intervenții suplimentare.
Ridicarea picioarelor deasupra nivelului inimii, prin sprijinirea lor pe perne sau pe perete, ajută sângele să circule înapoi spre inimă. Ciorapii de compresie, disponibili pe bază de rețetă în diferite grade de presiune și lungimi, exercită o presiune graduală asupra picioarelor pentru a împinge sângele în sus.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc circulația și ajută la menținerea unei greutăți sănătoase. Pauzele de mișcare în timpul perioadelor lungi de stat jos sau în picioare și evitarea poziției cu picioarele încrucișate când stați pe scaun sunt măsuri simple, dar utile pentru prevenirea problemelor venoase.
Medicamentele pot include diuretice pentru eliminarea excesului de lichid din corp, anticoagulante pentru subțierea sângelui și pentoxifilină pentru îmbunătățirea fluxului sanguin. Pentru cazurile mai severe, există opțiuni chirurgicale și proceduri minim invazive. Scleroterapia implică injectarea unei substanțe chimice în vena afectată pentru a o închide, forțând sângele să găsească rute alternative prin vene sănătoase. Tratamentul cu laser folosește impulsuri puternice de lumină pentru a închide sau estompa venele deteriorate. Procedurile mai complexe includ repararea chirurgicală a venelor sau valvelor, îndepărtarea venei afectate (stripping), chirurgia endoscopică minim invazivă sau bypass-ul venos, în care o venă sănătoasă este transplantată din altă parte a corpului.
Deși insuficiența venoasă cronică nu afectează direct speranța de viață, acumularea sângelui în picioare poate deteriora pielea, țesuturile și vasele de sânge în timp. Durerea cronică a picioarelor poate limita mobilitatea și independența. Ulcerele picioarelor se vindecă greu și se pot infecta, necesitând îngrijiri medicale îndelungate.
Cheagurile de sânge din venele profunde ale picioarelor pot fi periculoase dacă se deplasează către alte părți ale corpului. Infecțiile recurente ale pielii apar din cauza circulației slabe și a fisurilor pielii.
În cazuri severe, inflamația poate afecta vasele limfatice (limfedem), îngreunând și mai mult drenarea lichidului din picioare. Problemele cronice ale pielii precum mâncărimea, înroșirea și descuamarea sunt cauzate de circulația deficitară.
Chiar dacă există un istoric familial de insuficiență venoasă, riscul apariției acestei afecțiuni poate fi redus prin măsuri simple:
• Evitați statul prelungit în aceeași poziție, fie așezat, fie în picioare. Ridicați-vă și mișcați-vă la intervale regulate;
• Renunțați la fumat;
• Faceți mișcare în mod regulat. Activități precum mersul pe jos, înotul sau mersul pe bicicletă mențin sângele în mișcare și întăresc mușchii implicați în circulația venoasă;
• Mențineți o greutate corporală sănătoasă, pentru a reduce presiunea asupra venelor, în special la nivelul picioarelor;
• Dacă lucrați în picioare, luați pauze scurte pentru a vă așeza;
Dacă lucrați la birou, ridicați-vă periodic și întindeți-vă picioarele pentru a stimula circulația;
• Purtați pantofi comozi, cu toc jos, și evitați îmbrăcămintea strâmtă în zona taliei și a coapselor;
• Alegeți o alimentație echilibrată, bogată în fructe și legume, care susține sănătatea vaselor de sânge;
• Reduceți consumul de alimente prăjite sau bogate în grăsimi saturate, pentru a menține elasticitatea venelor.
