Ieri dimineaţă, poliţişti din cadrul Directiei de Investigarea Criminalităţii Economice au efectuat 39 de percheziţii domiciliare în Capitală şi în judeţele Prahova, Cluj, Braşov, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Ilfov şi Vrancea, la locuinţele unor persoane şi la sediile sociale ale unor firme, pentru documentarea unui dosar penal aflat în lucru la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în cauză fiind efectuate cercetări pentru comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală, înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, comercializarea de produse alterate şi constituire de grup infracţional organizat.
Speţa este explicată de către reprezentanţii Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) astfel: «În urma verificărilor, s-a reținut că, începând cu anul 2022, persoanele implicate ar fi operaționalizat un mecanism ilicit în domeniul decontării de medicamente (cu prețuri ridicate, destinate tratării de boli grave) din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, iar acestea ar fi avut roluri foarte bine definite în economia activităților derulate, respectiv: persoane care cumpărau medicamente și/sau prescripții medicale de la pacienți; persoane care au avut rolul de a prelua/preda prescripții medicale și medicamente de la/către anumiți medici și unități farmaceutice; medici care au emis prescripții pentru medicamentele amintite și/sau au valorificat unele medicamente decomisionate; personal din cadrul unităților farmaceutice, de regulă farmaciști sau asistenți farmaciști, care erau angrenați în circuitul ilicit, din municipiul București și din județele Constanța și Călărași; persoane prin intermediul cărora se reintroduceau în circuitul comercial medicamentele obținute prin mijloace frauduloase, preponderent în spațiul UE, dar și în țară»
Tot IGPR detaliază și etapele «mecanismului ilicit» prin care au fost comise infracțiunile amintite mai sus: « Achiziționarea de medicamente de la pacienți, care ar fi constat în identificarea și convingerea pacienților care ar beneficia de tratament medical și care ar fi intrat în posesia medicamentelor în baza unor prescripții medicale eliberate de medicii curanți, toți acești pași fiind parcurși în mod legal, dar erau vizate persoane cu posibilități materiale foarte reduse, acestea fiind dispuse să își vândă medicamentele către intermediari (exemplu – cel mai bine vândut medicament la nivel mondial, cu un preț de referință de aproximativ 4.000 de lei, ar fi fost primit în mod gratuit de pacient și vândut către intermediar cu prețuri ce variază între 200 și 500 de lei); Plasarea medicamentelor procurate la cabinete medicale ar fi fost reprezentată de înmânarea medicamentelor către medic ori asistentul medical, intermediarii primind, în schimb, prescripții medicale eliberate pentru aceleași medicamente, pe numele unor pacienți care ar avea dreptul legal la tratament (…) Prin acest procedeu, intermediarii ar fi realizat o tranzacție extrem de avantajoasă din punct de vedere mercantil, în sensul că ar fi oferit medicamente pe care le-ar fi cumpărat cu maximum 500 de lei/bucată și ar fi primit prescripții medicale pentru medicamente cu o valoare de aproximativ 4.000 de lei/bucată; Ridicarea de medicamente din farmacii. În această etapă, intermediarii s-ar fi deplasat la farmaciile agreate, unde ar fi prezentat prescripția medicală obținută, iar farmacistul i-ar fi înmânat medicamentele; Introducerea în circuitul legal a fost etapa în care medicamentele ar fi fost vândute de intermediari către administratorii unor societăți autorizate să comercializeze medicamente, la un preț de aproximativ 50% din valoarea de piață și aceștia ar fi simulat operațiunea de vânzare-cumpărare prin entități pe care le-ar controla, precum companii din Bulgaria; Plasarea pe piața legală, în special în spațiul comunitar, ar fi constat în vânzarea medicamentelor pentru care există o cerere permanentă și pentru care plata contravalorii s-ar face imediat și, uneori, chiar anticipat, mai ales către importatori din Uniunea Europeană, preponderent din Germania, unde medicamentele ar fi verificate, nu ar fi generat alerte, apoi ar fi fost reambalate conform standardelor naționale din țările respective și ar fi primit un alt cod unic de verificare».
