Luiza Rădulescu Pintilie
Însoțită de semnificațiile matematice și culturale ale numărului jubiliar 50 pe care îl poartă, a plecat spre cititorii săi o nouă ediție a revistei de cultură „Atitudini”, editată de Primăria Municipiului Ploiești, Consiliul Local Ploiești și Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” a Municipiului Ploiești, sub egida Uniunii Scriitorilor din România. Și este de ajuns parcurgerea cuprinsului celor 32 de pagini ale recentei apariții editoriale pentru a avea argumentul unui conținut dens, deschizător de perspective interesante pentru cititorul pasionat de fenomenul literar privit deopotrivă în evoluția și în actualitatea sa.
După un „Argument” semnat de profesorul Dan Gulea, redactor șef al revistei, dedicat unuia dintre “cele mai autentice nume din literatura noastră contemporană“ – Andreea Răsuceanu, urmează un amplu spațiu acordat poeziei optzeciste și unor nume repezentative – Liviu Ioan Stoiciu, Horia Gârbea, Lucian Vasiliu, Florin Dochia. În paginile de „Istorie literară” poate fi citită, într-un articol semnat de Alexandru H.Popa, o prezentare a profesorului Eugen Lovinescu, diriginte în anul școlar 1905-1906 la cunoscutul Liceu “Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, invocarea și reproducerea unor documente de arhivă adăugând textului nu numai rigoarea cuvenită, ci și un “parfum” al timpului de atunci adus în vremurile de acum. Iar călătoria în timp o continuă și textul de “Istorie locală”, Alexandru H.Popa reînviind în textul său “Istorii uitate ale Hanului Roșu din Gura Vitioarei“, “amplasat strategic la «drumul mare», pe ruta comercială care trecea prin Vălenii de Munte, legând Bucureștii și Ploieștii de Brașov (…) încropit la cumpăna secolelor XVII-XVIII la capătul sudic al moșiei Ghitioara și în imediata vecinătate a moșiei Scăioși“. Istoricul Dorin Stănescu înfățișează celor care parcurg revista alte momente “din veacul trecut”, scriind despre “File ale excepționalismului ploieștean… pentru orice, din orice“. Pasionații de teatru pot citi, sub semnătura Mihaelei Gheorghe, despre „Oedip în versiuni scenice contemporane”, iar în textul lui Marian Neguțu despre “Adâncimi care dezvăluie“, cu referire la spectacolul “Sub apă” prezentat la Teatrul “Toma Caragiu” Ploiești – „o piesă contemporană care abordează teme moderne, însă ancorate în fantasticul și legendele românești”. Conferențiar doctor universitar Diana Rînciog prezintă, în paginile despre „Repere francofone”, călătoria ca „parcurs inițiatic și inspirație pentru literatură – studiu de caz Gustave Flaubert”, concluzia interesantului text fiind aceea că, în fapt, “călătoria ne învață mereu ceva despre noi, despre ceilalți, despre natură și istorie, despre succesiunea civilizațiilor. Este singurul mod, în afară de lectură, în care putem face o retrospectivă a trecutului, în care ne putem bucura de alte coordonate spațiale, senzoriale, culturale.Călătoria are trei dimensiuni ale ființei umane: raportul cu propria persoană, cu spațiul și cu semenii. Probabil este una dintre cele mai profitabile experiențe pe care le putem avea în viață din punct de vedere spiritual“. Prof.univ.dr. Sanda Hîrlav-Maistorovici scrie, în cadrul “Caleidoscopului urban” despre “Master-class de percuție și recital cameral extraordinar la Cluj-Napoca, în memoria percuționistului ploieștean Aurelian Despa“, notând încă de la început că manifestarea a fost posibilă prin “bunăvoința a două muziciene românce trăitoare în afara granițelor țării. Este vorba despre ploieșteanca noastră Mihaela Despa, fostă elevă a Liceului de Artă Carmen Sylva, una dintre puținele femei care ocupă în prezent un post de prim-timpanist în prestigioasa Orchestră Simfonică din Berna și care este sora unuia dintre cei mai iubiți filarmoniști ai urbei noastre, percuționistul Aurelian Alexandru Despa, plecat la Ceruri, răpus prea devreme de o boală nemiloasă în 25 octombrie 2024. Cea de-a doua muziciană implicată cu trup și suflet în organizarea evenimentului a fost pianista Ana Silvestru, inițiatoarea unor proiecte culturale de mare anvengură, formată la București sub îndrumarea profesorului concertist Viniciu Moroianu, a cărei desăvârșire artistică s-a petrecut sub ochii atenți ai unor monștri sacri ca de pildă Dimitri Bashkirov, Konstantin Scherbakov, Lazar Berman“.
Interesant este și textul semnat de Ion Bogdan Lefter despre mutațiile expresiilor populare în limbajul poetic. De notat că pe prima copertă a publicației apare reproducerea lucrării “Fractal”-ulei pe pânză, prezentă în cadrul Salonului de primăvară al artiștilor prahoveni, 2025, alte patru lucrări ale unor artiști prahoveni, membri ai Filialei Prahova a Uniunii Artiștilor Plastici din România, apărând pe ultima copertă: Daniela Rândașu – „Rufe și felinar”, Alfred Dumitriu – „Solară”, Iulia Ignat – „Pasăre zburând deasupra capului”, Adrian Nicolae – „Clovnul”. Inedite imagini surprinse în timpul unei ceremonii religioase în Bali, așezate pe coperta finală a noului număr al revistei, completează fericit călătoria pe care i-o prilejuiesc cititorului cele 32 de pagini, lărgind și mai mult universul ideilor și al temelor de reflecție.
