Florin Tănăsescu
Cum zic psihologii? Că-i bine să te gândești la vremuri frumoase când ești în depresie. Așa că urmai sfatul lor, pentru tristețea mea ce va să vină peste un an. Sau chiar mai puțin!
M-am dus așadar la mall și mi-am făcut selfie cu o pungă de mălai. Ea râdea la mine, eu arătam cu degetul la prețul ei. Cât va fi ăsta, la anul pe vremea asta, nu mă-ntrebați!
În cale mi-a ieșit și raftul pe care era ulei. Am luat o sticlă, am rugat pe cineva să ne facă o poză amândurora. Binevoitor acest cineva! Dar și eu, că respectivul m-a rugat să-i fac o foto cu două. Tot sticle de ulei.
Așa am ieșit împăcați, cât de cât, din market, cu gândul că avem amintiri mișto pentru viitorul care începe cam în jur de 1 iulie.
Apropo de luna asta estivală; aveam de gând să stau și eu vreo săptămână pe Litoral. M-am răzgândit când am aflat că vine marea la mine. Nu de alta, dar citisem ceva cu titulul „Val… peste români”.
E drept că-n locul punctelor de suspensie scria „scumpiri”, dar ce mai contează?
Ba chiar am început să pun în practică îndemnul lui Eminescu: „Nu spera și nu ai teamă/Ce e val, ca valul trece/ De te-ndeamnă de te cheamă/Tu rămâi la toate rece!”
Firește, eu anticipasem momentul ăsta. Ce, credeți că atunci când am votat am sperat? Nu știu alții dacă da, dar eu sigur – nu!
De rămas rece, nicio grijă! Dacă nu eu, casa-n care stau.
Că valul ăsta, pe care unii fac surfing , cică aduce scumpiri la kilowat.
Deci, spre a nu cădea în depresie când îmi va veni „factura la lumină” pentru decembrie, mi-am făcut selfie și cu contorul.
Să am amintiri mișto, zice-se remediu pentru depresie. Dacă o funcționa și chestia asta. La remediu fac referire, nu la contor!
Că p-ăsta din urmă îl păcălesc eu cumva; îmi luminez odaia cu lampa, felinarul sau lumânarea.
A, că uitasem să vă spun: am fost tentat, tot la mall, să-mi fac selfie și cu un ou. M-am răzgândit, pentru simplul motiv că produsele astea pot fi ciordite.
Și cum în copilărie aveam obiceiul ăsta, m-am liniștit, că vorba aia, „Năravul din fire n-are lecuire”. Deci, o masă pe zi o voi avea asigurată ca urmare a comiterii infracțiunii în formă continuată de a fura oul din cuibar.
În rest, ce să mai zic? Cu gândul la „valul de scumpiri”, deja mă ia cu friguri. V-ați prins, deci, de ce a avut prioritate la selfie punga cu mălai.
Fiindcă am pus-o de mămăligă, d-aia!
