Nicoleta Dumitrescu
Plecând de la recentul caz dramatic, înregistrat în apropierea Capitalei, când o tânără a fost ucisă, prin împușcare, de fostul partener, împotriva căruia în urmă cu câțiva ani aceasta, victimă a violenței domestice, obținuse un ordin de protecție, la Ploiești a fost demarată o campanie pentru protecția copiilor rămași singuri acasă și prevenirea violenței. Potrivit unui comunicat transmis, ieri, de Primăria Ploiești, campania ”Tăcerea doare! Vorbește”- lansată de Administrația Serviciilor Sociale Comunitare (ASSC) Ploiești –are drept scop conștientizarea violenței domestice în familie și prevenirea actelor de violență cu consecințe grave, în special asupra copiilor și femeilor. ”Prin această campanie se dorește informarea cetățenilor cu privire la drepturile victimelor violenței domestice și o instruire corectă a populației pentru o reacție adecvată la acest fenomen”, au precizat reprezentanții municipalității, care au menționat că, deja, primele acțiuni au avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul evenimentelor desfășurate pe Bulevardul cu Castani. ”La evenimentul ”Republica de sub Castani”, care s-a desfășurat în acest weekend pe Bulevardul Independenței, zeci de ploieșteni au fost informați și consiliați de către reprezentanții ASSC Ploiești în vederea prevenirii violenței domestice, în special a celor mai vulnerabili dintre noi, copiii”, au precizat reprezentanții Primăriei Ploiești, care au menționat că întrucât copiii au nevoie de grijă, iubire și sprijin, mai ales atunci când părinții lor sunt plecați la muncă în străinătate, nu întâmplător au ales pentru desfășurarea acestei inițiative și ziua de 1 Iunie. Astfel, de Ziua Copilului, părinții, bunicii și tinerii au fost informați cu privire la drepturile copiilor, la prevederile legislației în vigoare referitoare la combaterea violenței domestice, precum și asupra a ceea ce pot face atunci când au cunoștință de asemenea cazuri.
Precizându-se faptul că la nivelul municipiului intervenția de urgență în cazurile de violență domestică se realizează de către o echipă mobilă formată din specialiști, a cărei componență a fost stabilită prin hotărâre a legislativului local, în comunicatul Primăriei Ploiești s-au oferit și informații referitoare la modalitățile prin care pot fi reclamate cazurile de violență: ”Cetățenii pot raporta cazuri de violență domestică direct la numărul unic pentru servicii de urgență 112 sau la 0800 500 300, linia de ajutor Telverde, destinată copiilor și adulților instituționalizați, unde se poate primi consiliere de specialitate. Persoanele aflate în această situație de risc beneficiază de îndrumare și sprijin din partea Serviciului de Protecția Copilului și Familiei din cadrul ASSC Ploiești, la nr. 0756140763”.
Având în vedere tot mai desele cazuri de violență în familie, și premierul interimar, Cătălin Predoiu, a precizat ieri că Ministerul Justiţiei ar trebui să reflecteze asupra noilor realităţi şi să propună o legislaţie mai severă în privinţa violenţei domestice. ”Ministerul Justiţiei, care deţine atributul de politică penală, ar trebui să reflecteze asupra acestor realităţi. Probabil că trebuie ceva mai sever, cel puţin pentru o anumită categorie de cetăţeni. Pe de altă parte, am cerut şi cer în continuare tuturor poliţiştilor să ia foarte în serios acest tip de cazuistică. În general, poate în anii trecuţi nu se acorda suficientă atenţie cazurilor de violenţă domestică. Ele sunt, după cum vedem, la fel de serioase ca orice alt tip de criminalitate. Poate trebuie combinată o nouă abordare în plan legislativ şi cu, eu ştiu, o abordare mai serioasă, mai severă a tuturor cazurilor de violenţă domestică”, a afirmat Cătălin Predoiu, la Palatul Parlamentului. De precizat faptul că, în conformitate cu prevederile Legii privind prevenirea și combaterea violenței domestice, violenţa domestică înseamnă orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială, cibernetică sau spirituală, care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima.
Concret, potrivit aceleiași legi, formele violenței domestice sunt următoarele: verbală – adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare; psihologică – impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă modalitate, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum şi alte acţiuni cu efect similar; fizică – vătămarea corporală ori a sănătăţii prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum şi alte acţiuni cu efect similar, supunerea la eforturi fizice epuizante sau la activităţi cu grad mare de risc pentru viaţă sau sănătate şi integritate corporală; sexuală – agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărţuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale forţate, viol conjugal; economică – interzicerea activităţii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acţiunea de sustragere intenţionată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuzul de a susţine familia, impunerea de munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv unui membru de familie minor, precum şi alte acţiuni cu efect similar; socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuinţa comună, privarea de acces în spaţiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenţionată de acces la informaţie, precum şi alte acţiuni cu efect similar; spirituală – subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă şi de a învăţa copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile, precum şi alte acţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare; cibernetică – hărţuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, ameninţări online, publicarea nonconsensuală de informaţii şi conţinut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicaţiilor şi datelor private şi orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicaţiile sau se pot conecta la internet şi pot transmite şi utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de ruşine, umili, speria, ameninţa, reduce la tăcere victima.
