G. Marin
Debutul în competiția din care toată lumea așteaptă să se ridice valorile care ar urma să strălucească pe marile stadioane ale lumii nu a fost unul de bun augur pentru echipa României. Jocul nu a fost concludent, chiar a părut apatic în puținele faze ofensive pe care ni le-am creat.
Mai mult, la o analiză atentă, fără a uita de prezențele nu prea solide ale românilor în fața porții adverse și fără a uita de golul, invalidat corect, reușit de Ianis Stoica se poate observa că marile ocazii de gol pe care le-a avut echipa României au fost create de… italieni. Atât lovitura de pedeapsă primită – Ignat a fost mai rapid decât adormitul Ndour – dar ratată de Louis Munteanu, cât și ocazia din final irosită de Mitrov printr-un lob imprecis au fost „construite” de italieni! Situațiile respective au apărut la finalurile de mitan. Măcar să fie așa, să avem ocazii la finalurile de mitan dar să și marcăm! Căci, între timp, adversarii au ocazii și profită de orice mică ezitare a noastră. Pe lângă gol, ei ne-au mai „cadorisit” și cu câte o lovitură bară din când în când. Oricum, meciul contra Italiei ne-a arătat diferența de știință tactică de la o vârstă fragedă, chiar dacă și noi am avut cinci titulari care joacă în afara României și, colateral, ne-a mai arătat că Mircea Lucescu mai are și dreptate dacă este să se deschidă discuția despre postul de atacant central al echipei mari a României.
Italia: Desplanches –Zanotti (87 Kayode), Ghilardi, Pirola (cpt.), Ruggeri –Fabbian, Prati, Ndour –Baldanzi (86 Pisilli), Koleosho (63 Casadei) –Gnonto (63 Ambrosino). Selecționer: Carmine Nunziata.
România: Sava –Strata (61 Sârbu), Ignat (46 Perianu), M. Ilie, Borza –Corbu (46 Oct. Popescu), Akdağ, Grameni (87 Mitrov) – I. Stoica (61 Burnete), L. Munteanu (cpt.), R. Ilie. Selecționer: Daniel Pancu (suspendat), Răzvan Rotaru.
A marcat: Baldanzi 26.
