Reprezentanții Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) au precizat ieri că au identificat 6.121 persoane care au colaborat cu Securitatea în „calitate de elevi”, deși precizează că aceste cifre nu sunt neapărat exacte.
„Am întocmit o scurtă statistică pornind de la evidenţele electronice aflate la dispoziţia CNSAS. Totuşi, informaţia conţinută în aceste baze de date nu este nici exhaustivă nici exactă. Trebuie spus că în numeroase cazuri statisticile fostei Securităţi sunt incomplete. De asemenea, de multe ori, colaboratorii din rândul elevilor nu au avut un dosar personal propriu-zis, ci doar o fişă a colaboratorului şi nu au fost cuprinşi în bazele de lucru ale Securităţii. Chiar şi aşa, datele disponibile ne îngăduie formarea unei imagini asupra fenomenului”, arată reprezentanții isntituției într-o postare pe Facebook.
Aceștia spun că au identificat 6.121 persoane care au colaborat cu Securitatea în „calitate de elevi”. Majoritatea elevilor au fost recrutaţi pentru deservirea aparatului de Securitate pe diverse linii de muncă. Este vorba de aproximativ 3.500 de elevi recrutaţi pentru a furniza informaţii despre colegi şi, eventual, profesori, 1.500 de elevi de la licee cu profil industrial și agricol selectați pentru contrainformaţii în sectoarele economice și de aproximativ 340 de persoane, elevi de la licee și alte instituții de învățământ militar, selectați pentru contrainformaţii militare.
Alte linii de muncă în care au fost cooptaţi elevii au fost: contraspionaj (de exemplu în probleme precum radioamatori, filatelişti etc.), antiterorism, paşapoarte, securitate şi gardă. În plus, în bazele de date mai sunt cuprinse un număr de aproximativ 600 înregistrări, elevi pentru care linia de muncă, pe care au fost folosiţi, nu a fost precizată.
„În rândul elevilor care au colaborat cu Securitatea, în funcţie de calităţile individuale (posibilităţile de informare), putem distinge câteva categorii: cei mai numeroşi au fost încadraţi la categoria «persoane de sprijin» (aproximativ 5550 persoane), la «colaboratori» aproximativ 230 de persoane, apoi informatori, gazdă casă de întâlniri (6 persoane), şi alţii cu calitate neprecizată. Interesantă este şi repartizarea pe unităţile recrutoare ale securităţii a elevilor folosiţi drept surse. Datorită faptului că informaţiile disponibile în evidenţa electronică nu sunt complete, redăm cu rezerve numărul de elevi recrutaţi de către diverse unităţi, pentru perioada 1980-1989. Astfel, cei mai mulţi au fost recrutaţi de pe linia contrainformaţiilor militare (cam 450 de colaboratori din rândul elevilor) şi de către inspectoratele judeţene Galaţi (în jur de 400), Vrancea (peste 300) şi Sibiu (aproximativ 300). Cei mai puţini, conform datelor identificate, au fost recrutaţi la nivelul judeţelor Teleorman (39), Caraş-Severin (10), Hunedoara (2) etc. Un număr improbabil de recrutări reiese la Securitatea Municipiului Bucureşti, care, conform înregistrărilor disponibile, ar fi recrutat în perioada menţionată doar în jur de 100 de surse dintre elevi”, arată CNSAS.
Un capitol aparte este reprezentat de „abandonare”, respectiv încetarea colaborării. Pentru aproximativ 5.300 de persoane nu se păstrează date legate de motivul abandonării. Este posibil să fi continuat colaborarea sau cei însărcinaţi cu actualizarea informaţiilor nu au mai completat evidenţele. Acolo unde există menţiuni, dintre motivele invocate de autorităţi pentru încetarea legăturii, cele mai dese au fost: lipsa posibilităţilor informative (aprox. 380), au devenit membri PCR (aprox. 150 persoane), şi-au schimbat locul de munca, şi câteva prin deces, deconspirare etc.
„Mai trebuie spus că Securitatea nu s-a dat în lături de la recrutarea şi folosirea copiilor cu vârste sub 16 ani”, arată CNSAS.
