Dieta „ancestrală”, un tip de regim alimentar apărut cu câțiva ani în urmă, atrage tot mai mulți adepți ca urmare a înregistrărilor publicate pe rețelele de socializare și a popularizării sale de către influenceri cunoscuți. Însă experții atrag atenția că aceasta poate veni cu riscuri majore pentru sănătate, relatează The Independent, citat de Hotnews.
În pofida popularității sale în creștere, alimentația „ancestrală” nu este un concept foarte bine definit. Pentru unii înseamnă urmarea unei diete carnivore compusă exclusiv din produse de origine animală. Pentru alții, înseamnă urmarea dietei paleo, un termen vag, dar care este în general înțeles ca incluzând alimente disponibile în era paleolitică din istoria omenirii: carne, pește, fructe, legume, nuci și semințe, dar fără cereale, lactate sau alimente procesate. Adepții unei diete ancestrale, pe care unii o numesc „primordială”, laudă în unele cazuri beneficiile postului intermitent, al alimentației cu produse crude și o gamă diversă de reguli de alimentație pseudoștiințifice, în funcție de influencerul la care ne raportăm.
Antropologii și biologii specializați în evoluție vorbesc însă de o imagine mult mai complexă a dietelor umane timpurii. Conform cercetărilor arheologice, oamenii străvechi erau omnivori ale căror obiceiuri alimentare variau dramatic în funcție de regiune, anotimp și nevoile de supraviețuire. În unele părți ale lumii, nu există dovezi ale consumului de carne. Placa dentară fosilizată a neanderthalilor arată în gura lor bacterii iubitoare de plante cu amidon, descoperire care nu se regăsește și la celelalte primate, în afara omului.
Prin urmare, experții consideră că rădăcinile, tuberculii și semințele au ajutat probabil la alimentarea evoluției creierelor noastre mari.
Cu alte cuvinte, adevărata „dietă ancestrală” nu era o dietă restrictivă, axată pe carne. Era diversificată, adaptabilă și ancorată în mediul înconjurător – aspect ignorat convenabil de influenceri. „Deși atât dieta carnivoră, cât și cea paleo, pretind că valorifică filosofia alimentației străvechi, ele diferă semnificativ. Dieta carnivoră elimină complet alimentele de origine vegetală, în timp ce dieta paleo include o varietate de alimente integrale, neprocesate și bogate în nutrienți”, spune dr. Kezia Joy, dietetician autorizat la platforma de sănătate Welzo. „Unii adepți ai dietei paleo pot experimenta efecte pozitive, precum un metabolism mai bun și un control mai eficient al glicemiei, dar ambele diete prezintă și riscuri, în special pe termen lung”, adaugă ea. Joy explică faptul că interpretarea prea strictă a ideii de alimentație ancestrală poate face ca oamenii să rateze beneficiile dovedite ale diversității alimentare. Lipsa fibrelor, a micronutrienților esențiali și a fitonutrienților din plante este critică pentru sănătatea intestinală și cardiovasculară, iar o dietă limitată poate cauza probleme digestive și poate crește riscul de ingerare a agenților patogeni.
Smoothie-uri cu ouă crude, capsule cu carne din organe de animale și planuri alimentare exclusiv din carne sunt încă omniprezente pe rețelele sociale, prezentate adesea ca soluții magice pentru slăbit, masă musculară și „claritate mentală”. Dar există o latură întunecată a acestui trend. Promovând diete nesustenabile și nevalidate, influencerii încurajează tulburările alimentare, carențele nutriționale și așteptările false. „Carnea este o sursă excelentă de proteine, iar proteina are multe funcții importante – este esențială pentru creștere, reparare și întreținere” a organismului, spune dr. Sammie Gill, dieteticiană autorizată și purtătoare de cuvânt a British Dietetic Association (BDA). „Are un rol esențial în structura și susținerea țesuturilor și organelor corpului, alimentând multe reacții chimice, și formează baza hormonilor, enzimelor și anticorpilor sistemului imunitar. Dar consumul excesiv de proteine este susceptibil să înlocuiască nutrienți-cheie esențiali pentru sănătatea intestinală, inclusiv fibrele”, explică ea.
„Cercetările emergente arată că prea multă proteină și prea puțină fibră pot afecta negativ sănătatea intestinală, prin alterarea compoziției și funcției microbiomului intestinal. Când microbii intestinali fermentează excesul de proteină, eliberează compuși nocivi, precum oxidul N de trimetilamină (TMAO), care au fost asociați cu cancerul de colon și boala inflamatorie intestinală (BII)”, adaugă ea. Ideea că o dietă exclusiv din carne te va ajuta să-ți atingi obiectivele de sănătate, promovată de influenceri, este înșelătoare pentru că știm că fibrele ajută la echilibrarea microbiomului intestinal și la prevenirea bolilor cronice. „Cercetările convingătoare evidențiază și rolul important al fibrelor în tulburările de sănătate mintală, precum depresia”, spune dr. Gill. Renunțarea la fructe și legume poate duce și la carențe în nutrienți vitali. „O carență de vitamina C, importantă în sinteza colagenului, poate provoca piele uscată și riduri. În ceea ce privește imunitatea, lipsa unor vitamine și minerale precum vitamina E și zincul, prezente în alimentele vegetale, poate limita capacitatea corpului de a se apăra împotriva infecțiilor, expunând astfel individul la boli”, spune dr. Joy. Indiferent dacă dieta este carnivoră, keto sau paleo, consumul de produse de origine animală în stare crudă este o tendință neașteptată care s-a răspândit pe rețelele sociale. Influencerii distribuie clipuri adesea virale în care mușcă din bucăți de carne crudă și beau litri de lapte crud.
În unele cazuri, utilizatorii rețelelor de socializare arată cum lasă carnea să se matureze sau să fermenteze înainte de a o consuma – lucru pe care medicii îl descurajează puternic.
Siguranța alimentară este o problemă reală în cazul consumului de carne crudă, explică dr. Gill: „Consumul de carne crudă crește semnificativ riscul de toxiinfecții alimentare, în timp ce gătitul cărnii distruge agenții patogeni potențial periculoși, precum salmonella, E.coli și campylobacter. De asemenea, ești de patru ori mai predispus să dezvolți sindromul de colon iritabil în anul următor unei intoxicații alimentare”. „Știm că gătitul influențează valoarea nutrițională a oricărui aliment. Nivelurile unor vitamine și minerale pot crește sau scădea, iar diferitele metode de gătit vor produce rezultate diferite. De exemplu, vitaminele B sunt sensibile la căldură. Studiile arată că carnea gătită poate conține niveluri mai scăzute de anumite vitamine B, dar justifică aceste mici diferențe consumul de carne crudă? Aș spune că nu”, adaugă ea. Dr. Joy subliniază la rândul său că, deși unii cred că consumul de carne, ouă și lactate crude are puterea de a îmbunătăți starea de bine, „persoanele care consumă alimente crude din motive culturale tind să aibă reglementări stricte privind siguranța alimentară menite să reducă riscurile, lucru care nu este aplicabil în societatea modernă. Oricine este în poziția de a consuma aceste alimente trebuie să ia măsuri suplimentare pentru a se asigura că sunt sigure”.
„Organele precum ficatul și rinichii au o valoare nutritivă ridicată, dar pericolul bolilor cauzate de consumul lor în stare crudă este înspăimântător. Lactatele crude reprezintă cea mai mare amenințare pentru sănătate pentru că pot fi periculoase din cauza contaminării cu bacterii periculoase precum listeria, salmonella sau campylobacter. Astfel de organisme pot provoca boli severe”, explică ea.
Sigur, un ou crud nu te va ucide și mulți oameni le consumă în smoothie-uri, produse de patiserie sau ca delicatese în anumite feluri de mâncare. La fel, carnea crudă poate părea atrăgătoare ca parte a unei diete echilibrate. Sfatul experților este să cauți surse sigure și credibile și să consumi produse crude de origine animală cu moderație, ca parte a unei alimentații variate.
